Zooplancton

Incr. Arthropoda Clasa Crustacea Ord. Calanoida Fam. Pontellidae Anomalocera patersoni ( Templeton, 1837 ) Capul este aproape triunghiular, cu doi spini curbati pe fiecare parte. Pe partea dorsala a capului poarta doua perechi de pete lenticulare. Marginea frontala a cefalonului este terminata cu un rostru puternic. Ultimul segment toracic are lateral doi colti, care la mascul sunt asimetrici. Este un copepod mare de culoare albastra sau bleu-verde. Lungimea femelei este de 3,5-4,2 mm, iar a masculului de 3-4 mm. Se intilneste in toata Marea Neagra, cu exceptia zonelor cu salinitate redusa si Marea Azov. Specie neustonica, traieste la suprafata apei, in stratul de apa de 0-5 cm. Pe timpul iernii isi depune ouale pe fundul apei. Factori limitanti sunt poluarea apei la suprafata si hipoxia in apropierea fundului apei. Este o specie carnivora adaptata la apele de suprafata si de coasta, capabila sa execute sarituri si in afara apei. Are o dezvoltare in masa primavara si toamna. Este abundenta in apele de suprafata in zonele in care ape de diferite origini se intilnesc. Se observa un ascutit declin in populatiile acestui copepod din 1970 incoace si o reducere de 50-70 % in ultimii 10 ani ( prin observatii directe ) .

Incr. Arthropoda Clasa Crustacea Ord Anisopoda Fam. Apseudidae Apseudopsis ostroumovi ( Bacescu si Carausu ,1947) Corpul este aplatizat, partea frontala a carapacei dintata. Al treilea segment toracic este fuzionat cu capsula cefalica. Perechea a doua de antene are doi flageli. Chelipedele sunt subtiri, turtite la femela, mai groase la mascul .Prima pereche de pereiopode are 6-8 spini; celelalte perechi de pereiopode sunt picioare. Uropoditul are ectopodul cu trei articole. Endopoditul are 33-36 de articole la femela si pina la 45 de articole la mascul. Lungimea femelei este de 7 mm, iar a masculului de 6,7 mm. Se intilneste in circalitoral, la adincimi de 35-100 metri. Este o specie iliofila. Se reproduce in sezonul cald al anului; femela depune circa 85 oua. Sunt organisme fara stadii larvare. Este o specie caracteristica biocenozelor cu Modiolus phaseolinus. In ultimii ani a fost gasita in sudul litoralului romanesc ( zona Mangalia ) in cantitati considerabile ( 1993-795 ind/m�, 1994-584 ind/m� ,1996-1438 ind/m� ).

Incr. Arthropoda Clasa Crustacea Ord. Amphipoda Fam. Amphithoidae Biancolina cuniculus ( Stebbing, 1874 ) Capul este larg, cu lobi pe margini distantati, fiind articulati cu doua perechi de antene. Una dintre antene este mult mai lunga decit cealalta, iar la mascul atinge mai mult de jumatate din lungimea corpului. A doua pereche de gnatopode la femele sunt similare, la mascul gnatopodul al doilea este mult mai puternic decit primul. Este intilnita in desisurile de alge macrofite, mai ales in cele cu Cystoseira. Este o specie fitofila, detritivora si erbivora. In 1961 densitatea indivizilor era de 30 ind/m� pe substraturile stincoase cu macrofite; in 1970-1974 erau 57-88 de ind/m2. Cercetarile in fauna macrofitelor de la litoralul romanesc nu au mai identificat aceasta specie dupa 1980. Cauza probabil, este reducerea biocenozelor cu macrofite perene, si mai ales cu Cystoseira, poluarea si eutrofizarea.

Incr. Arthropoda Clasa Crustacea Ord. Calanoida Fam. Pontellidae Labidocera brunescens ( Czernjavsky, 1868 ) Este una dintre cele trei specii ale familiei Pontellidae din Marea Neagra si Azov. Capul este oval fara carlige laterale si cu o pereche de orbite lenticulare dorsale. Este un copepod de marime medie aproape transparent. Lungimea femelei este de aproximativ 2 mm, iar a masculului de 1,7 mm. Se intalneste in zonele de coasta ale Marii Negre, Marii Azov, in lagune si in limanuri. Este o specie neustonica traind in stratul de apa de la suprafata ( 0-5 cm ). Iarna ouale sunt depuse pe fundul apei. Factorii limitanti sunt poluarea apelor de suprafata si hipoxia in profunzime. S-a observat o reducere cu 60-70 % a populatiei in ultimii 10 ani.

Incr. Arthropoda Clasa Crustacea Ord. Calanoida Fam. Pontellidae Pontella mediterranea ( Claus, 1863 ) Este una din cele trei specii ale familiei Pontellidae din Marea Neagra. Capul este triunghiular cu cirlige laterale si o pereche de orbite lenticulare dorsale. Este un copepod mare de culoare albastru-verde. Lungimea femelei este de 2,9-3,0 mm, iar a masculului de 2,75-2,85 mm. Este intilnit in toata Marea Neagra, exceptind zonele cu salinitate redusa din Marea Azov. Este specie neustonica, traind la suprafata apei, in stratul de apa de 0-5 cm. Pe timpul iernii, ouale sunt in stare latenta pe fundul apei.Factorii limitanti sunt poluarea apei la suprafata si conditiile de hipoxie pe fundul apei .Are culoarea bleu, este capabil sa execute salturi si in afara apei. Este o specie cu dezvoltare masiva in lunile de vara, mai ales in zonele de convergenta. Se observa un declin ascutit al populatiilor in ultimii 10 ani. Cauza - poluarea apelor de suprafata, eutrofizarea si hipoxia apelor de profunzime.

Incr. Arthropoda Cls. Crustacea Subcls. Copepoda Metis ignaea ( Philippi,1843 ) Este un copepod cu corpul robust, cu cefalotoracele puternic latit si umflat, cu aspect globulos, lungimea lui acoperind aproape jumatate din lungimea corpului. Segmentele libere se ingusteaza puternic caudal. Prima pereche de antene la femele are cinci articole, perechea a doua fiind fara exopodit. Exemplarele vii au culoarea rosu aprins. Atinge lungimea de circa 0,6 mm. Este o specie prezenta constant in infralitoralul cu substrat dur, in epibioza algala.

Incr. Arthropoda Clasa Crustacea Ord. Calanoidea Scl. Copepoda Acartia clausi ( Giesbr.1885 ) Pa partea dorsala a capului are un singur ochi, fara orbita lenticulara. Cefalonul este lipsit de rostru. Ultimele segmente ale cefalotoracelui sunt unite si rotunjite lateral. A cincea pereche de pereiopode la femela este uniramata. La mascul pereiopodul perechii a cincea, cel din dreapta, este format din patru articole scurte terminate cu un tep; cel din stinga din trei articole, formind impreuna un cleste. Lungimea femelei este de 1,17-1,75 mm, iar a masculului de 1-1.5 mm. Este cea mai comuna specie, permanenta in plancton, foarte abundenta in conditiile eutrofizarii Marii Negre.

Incr. Arthropoda Cls. Crustacea Ord. Calanoida Paracalanus parvus ( Claus ,1863 ) Cefalotoracele este mai lat decit abdomenul si mobil fata de celelalte segmente ale toracelui. Trecerea de la cefalotorace la abdomen este bine marcata; perechea a doua de antene sunt totdeauna biramate. La femela prima pereche de antene este formata din 25 de articole, avind spre virf sete mai lungi, dar nepenate. Cefalonul este unit cu primul segment al toracelui. Perechea a cincea de pereiopode sunt uniramate la femela, formate din doua articole, ultimul ascutit cu 2 tepi . Perechea a cincea de pereiopode la mascul, cu cel din stinga cu 5 articole iar cel din dreapta cu doua articole.

Incr. Arthropoda Clasa Crustacea Scl. Copepoda Ord. Calanoida Oithona nana ( Giesbr 1892) (sin.Oithona minuta) Cefalotoracele este latit median si ingustat posterior. Rostrul este absent la ambele sexe. Segmentul anal este mai scurt decit precedentul. Prima pereche de antene la femela ajunge la marginea posterioara a segmentului al treilea al cefalotoracelui ( format din 12 articole ). Abdomenul femelei este format din patru segmente, primul ( cel genital ) fiind de doua ori mai lung ca urmatorul. Ramurile furcale sunt scurte, terminate cu peri lungi, plumosi. Lungimea femelei este de 0,4-0,6 mm., iar a masculului de 0,5-0,7 mm. Este o specie frecventa in plancton, fiind una din formele de masa.in apele de suprafata. Executa migratii pe verticala, destul de ample. Se intilneste pe tot parcursul anului, hranindu-se cu fitoplancton, bacterii si reprezentanti ai clasei Infusoria. Este o specie eurihalina. Nivelul ridicat al eutrofizarii, precum si concurenta la hrana a larvelor de Mnemiopsis leidyi apar in ultimii ani ca factori limitanti. Alt factor il constituie formele adulte de M. leidyi, care se hranesc cu O. minuta. Pina in 1984, O. minuta era o specie abundenta in apele de coasta ale Bulgariei. Dupa aparitia ctenoforului rapitor M. leidyi, in perioada 1986-1991 cantitatea de O. minuta a scazut rapid, fiind aproape de extinctie in ani 1991-1994. Dupa 1995 a aparut din nou in plancton dar in cantitati modeste -134-152 ind/m� comparativ cu 7000-8000 ind/m� in perioada 1970-1984.

Incr. Arthropoda Clasa Crustacea Scls. Copepoda Ord. Calanoida Oithona similis ( Claus,1883 ) Cefalotoracele nu este latit in partea mediana. Anterior are un rostru indreptat in jos, vizibil lateral. Ultimul segment toracic este foarte scurt. Abdomenul femelei este format din cinci segmente. Prima pereche de antene la femela ajunge la orificiul genital. Furca la femele este terminata cu doi peri foarte lungi si cu doi mai scurti. Pereiopodul al cincilea este redus, cu o singura seta la virf. Lungimea femelei este de 0,73-0,95 mm., iar a masculuilui de 0,95-0,7 mm. Este frecventa in plancton in lunile reci.

Incr. Arthropoda Cls. Crustacea Ord. Cladocera Pseudoevadne tergestina ( Claus,1877 ) Cladocerele sunt crustacee de talie mica, cu corpul alcatuit dintr-un cap protejat de un scut cefalic si trunchi, adapostit intr-o carapace cu celule pigmentare dispuse in 6-8 siruri sau benzi mai mult sau mai putin paralele cu axul longitudinal. Carapacea este rotunjita la extremitati. Abdomenul are o pereche de gheare triunghuilare, foarte scurte. Are dimensiuni sub un mm. Este o specie stenoterma, eurihalina, carnivora, planctonica, frecventa la litoralul romanesc la adincimi de pina la 50 metri.

Incr. Arthropoda Clasa Crustacea Ord. Amphipoda Fam. Gammaridae Chaetogammarus ischnus major ( Stebling, 1898 ) Masculul atinge lungimea de 12-15 mm., iar femela de 10-13 mm. Urosomul prezinta 2-3 ghimpi deasupra segmentelor. Antena a doua si prima si al doilea pereiopod la mascul au o multime de sete. Este raspindita in apele de coasta ale Romaniei si Bulgariei, printre pietre si plantele din apa la adincimi de 0.5-1 metri. Perioada de inmultire este din aprilie pina in octombrie.

Incr. Arthropoda Clasa Crustacea Ord. Cladocera Penilia avirostris ( Dana,1849 ) Cladocerii sunt crustacee de talie mica ce populeaza planctonul apelor marine si dulci. Speciile filtratoare - ca aceasta - au corpul neclar segmentat, alcatuit din cap ( protejat de un scut cefalic ) si trunchi acoperit de o carapace. Capul are doua rostruri. Trunchiul si cele sase perechi de picioare foliacee sunt acoperite de o carapace cu aspect bivalv, deschisa ventral. Capul are un ochi mic. Atinge lungimea de maximum un milimetru si greutatea medie de 0,03 mg. Este o specie termofila, eurihalina de ape superficiale curate, care prefera orizontul de 0-10 (50) metri de pe platforma continentala a Marii Negre.

Incr. Arthropoda Cls. Crustacea Ord. Cladocera Pleopis polyphemoides ( Leuckart,1859 ) Este un cladocer cu carapacea hemisferica, fara spin caudal, delimitata dorsal de cap printr-o adincitura. Abdomenul este mare, cu gheare relativ scurte, triunghiulare. Atinge lungimea de 0,26-0,48 mm . Este o specie de ape curate, euriterma, eurihalina, carnivora, planctonica, relativ frecventa la adincimi de pina la 100 metri.

Incr. Arthropoda Cls.. Crustacea Scls. Copepoda Pseudocalanus elongatus ( Boeck,1872 ) Cefalonul este unit cu primul segment toracic si ultimele segmente toracice sunt de asemenea contopite. Abdomenul, atit la femela cit si la mascul sunt formate din patru segmente. Prima pereche de antene la mascul nu este transformata in organ prehensil. Perechea a cincea de pereiopode la femela sunt reduse, terminate cu un tep. Atinge lungimea de 1,3-1,8 mm.si latimea de 1,0 mm. Este frecventa in plancton mai ales in lunile reci.

Incr. Arthropoda Cls. Crustacea Subcls. Copepoda Diaptomus gracilis ( Sars,1862 ) Cefalotoracele se subtiaza treptat, mai ales la mascul. Ultimul segment toracic la femela, pe partile laterale, este ascutit. Abdomenul la femela este format din trei segmente, primul foarte lung, cu tepi laterali. {prima pereche de antene la femela sunt foarte lungi). Prima antena la mascul, cea din dreapta este prehensila, cu spini pe ultimele articole. Perechea a cincea de pereiopode la femela are exopoditul format din trei articole, iar endopoditul este biarticulat. Perechea a cincea de pereiopode la mascul - cel din dreapta este format din patru articole mari, iar cel din stinga cu doua articole terminate cu o gheara mai mica. Femela atinge lungimea de pina la 1,5 mm. iar masculul pina la 1,0-1,2 mm. .Este frecventa in plancton in zone cu salinitate redusa.

Incr. Arthropoda Cls. Crustacea Scls. Copepoda Eurytemora affinis ( Poppe,1880 ) Cefalotoracele este format din cinci segmente, ultimul cu unghiurile posterioare proeminente, in forma de aripa. Abdomenul femelei este format din trei segmente, segmentul genital fiind latit in partea mediana. Ramurile furcale sunt lungi terminate cu patru peri scurti. Perechea a cincea de pereiopode la femela este formata din trei articole cu patru spini externi, cel de-al doilea articol este terminat ascutit spre partea interioara. La mascul perechea a cincea de pereiopode nu are endopodit, iar exopoditul de la cel drept formeaza o gheara. Atinge lungimea de 1,5-1,8 mm. femela si 1,2-1,5 mm. masculul. Se intilneste in acvatoriile cu salinitati mai reduse.

Incr. Arthropoda Clasa Crustacea Ord. Calanoida Fam. Centropagidae Centropages kroyeri pontica ( Karawaev,1895 ) Corpul este format din 6 segmente .Cefalonul se deosebeste clar de primul segment toracic. Segmentele 4 si 5 sunt separate si ultimul segment are partile laterale ascutite. Abdomenul femelei este format din 3 segmente, segmentul genital asimetric, cu un grup de tepi. Prima antena la mascul, cea din dreapta este transformata in endopodit, de doua ori mai scurt decit exopoditul, cu tepi puternici .Pereiopodul al cincilea la mascul, cel din dreapta este format din trei articole in forma de cleste, cel din stinga are doua articole. Lungimea femelei este de 1,25-1,65 mm, iar a masculului de 1,4 mm. Cele mai favorabile conditii de dezvoltare le are in timpul primaverii, verii si toamnei cind in apele de suprafata temperatura apei este de 14-23 � C. In aceste perioade este gasita in largul marii , desi in cantitati insuficiente. Gradul mare de eutrofizare in zonele de coasta si Mnemiopsis leidyi sunt factori limitanti. Se intilneste mai ales pina la 50 de metri adincime, executind continuu migratii pe verticala.Se inmulteste din mai pina in noiembrie, timp in care femela depune cite 20 de oua de 10 ori. Se hraneste mai ales cu fitoplancton.

Incr. Sarcodina Clasa Filosia Amphorellopsis elegans ( Golemansky,1970 ) Sunt organisme unicelulare, care emit pseudopode cu rol in locomotie si pentru apucarea hranei. Protoplasma este diferentiata in ectoplasma si endoplasma. Pseudopodele sunt ca niste filamente subtiri hialine, adesea ramificate. La exteriorul celulei se afla un invelis numit teca, usor comprimata dorso-ventral. Pe teca sunt asezate particule de natura exogena de forme si marimi diferite. Partea exterioara a tecii este de forma variabila. Se intilneste frecvent in psamonul marin.

Incr. Ciliophora Ord. Hymenostomatida Pleuronema coronatum ( Kent,1881 ) Sunt protozoare cu ciliatura somatica relativ rara si cu cili caudali proeminenti. Ciliatura orala este dominata de o membrana ondulanta mare, ca o vela. Peristomul este destul de lung. In citoplasma are numerosi trichocisti (organite aflate in ectoplasma ce pot servi ca arme de atac ). Are doua nuclee - ca toti reprezentantii increngaturii - iar macronucleul este sferic. Locomotia este in salturi. Este frecventa pe alge in curs de putrezire in zona de spargere a valurilor.

Incr. Ciliophora Subcls. Spirotricha Ord. Tintinnida Tintinnopsis beroidea ( Entz.,1884 ) Ciliatele sunt cele mai evoluate protozoare, care poseda ca organe de miscare cilii sau derivatele acestora - ciri, membrane, membranele. La aceasta specie ciliatura somatica este absenta. In zona adorala prezinta membranele, corpul este invelit intr-o casuta = lorica, terminata posterior cu un virf tocit; jumatatea anterioara este usor strangulata. Toata lorica are bogate incrustatii. Atinge lungimea de 34-75 micrometri. Este frecventa in plancton in lunile reci.

Incr. Ciliophora Subcls. Spirotricha Ord. Tintinnida Tintinopsis campanula ( Ehrb,1840 ) Este un ciliat fara ciliatura somatica, cu membranele in zona adorala. Corpul este imbracat intr-o lorica cu peretii tari negelatinosi, in forma de clopot fara git, posterior rotunjita sau ingustata caudal, cu corpuri straine pe toata suprafata casutei. Atinge lungimea de 135-200 micrometri. Este specia cea mai comuna in plancton, fiind prezenta tot anul.

Incr. Coelenterata Clasa Scyfozoa Fam. Ulmariidae Aurelia aurita ( Linne,1758 ) Celenteratele sunt metazoare diploblastice, cu simetrie radiara, organizate in jurul unei cavitati gastrale axiale ce comunica cu exteriorul printr-un singur orificiu bucal. Ciclul de dezvoltare cuprinde doua faze: faza de polip - fixata, si faza de meduza - libera. La aceasta specie polipii sunt mici, atasati de substrat prin intermediul unui disc de fixare, care continua cu un peduncul subtire ce sustine cupa propriu-zisa a polipului . Meduzele mature au clopotul turtit, discoidal (diametrul de 10-25 cm.), marginea divizata in opt lobi separati intre ei prin cite o ropalie (cu cite un ocel si statocist). Manubriul este relativ scurt , cu patru tentacule peribucale lungi si franjurate Are opt canale radiare reunite distal intr-un canal circular periferic. In centrul umbrelei se observa patru gonade inelare cu aspect laptos, restul corpului fiind translucid. Este o forma de masa in tot timpul anului, dar mai ales in sezonul rece, atit in planctonul costier, cit si in cel de larg. Populatiile acestei specii sunt stimulate de conditiile eutrofe.

Incr. Coelenterata Clasa Scyfozoa Fam. Rhizostomae Rhizostoma pulmo ( Macri,1770 ) Este o meduza cu corpul inalt - 20-30 cm., dar spre deosebire de precedenta, are 16 canale radiare si opt ropalii marginale. Tentaculele bucale concrescute formeaza un manubriu lung si voluminos, prevazut cu "epoleti" franjurati pe margini si cu opt prelungiri terminale digitiforme; astfel lungimea axiala a unui exemplar poate atinge 55-60 cm. Este cea mai mare specie de scifozoar din spatiul mediteraneean. In apele Marii Negre este comuna in sezonul cald - iulie-octombrie - dar numai in masele de apa neafectate de efectele eutrofizarii.

Incr. Coelenterata Ord. Hydrozoa Fam. Moerisiidae Moerisia maeotica ( Ostrumov,1896 ) Specia are si forma de polip si forma de meduza. Polipii pot fi izolati sau coloniali, formati prin unirea la baza a cite doi indivizi ( bipolara ). Fiecare individ are 3-12 tentacule. Meduzele devin mature la 30-40 de zile dupa desprinderea de polip.Ele au forma sferica cu diametrul de pina la 20 mm. Pe marginea umbrelei au pina la 36 de tentacule care au la baza oceli. Meduza are 4 canale radiare si o cavitate gastrica cu patru loje. Este raspindita in Marea Neagra, Marea Azov si - dupa deschiderea canalului Volga-Don - si in Marea Caspica. Polipii se fixeaza de roci sau de diferite obiecte plutitoare. Meduzele populeaza straturile de apa de la suprafata cu temperatura de 15-25 � C. Se hraneste cu zooplancton. Este intilnita relativ rar (nu se cunoaste efectivul populatiei).

Incr. Ctenofora Cls. Ctenophora Scls. Tentaculata Mnemiopsis leidyi ( Agassiz,1900 ) Sunt metazoare diploblastice, exclusiv marine. Sunt transparente, cu corpul, oval prevazut la exterior cu o pereche de tentacule lungi, filiforme. Orificiul bucal se afla in pozitie inferioara, centrala ; la polul opus gurii se afla un statocist relativ mare. Este un ctenofor introdus accidental in Marea Neagra, la inceputul anilor "80. S-a adaptat foarte bine si s-a inmultit rapid. Este rapitor. Este unul din factorii care a contribuit la scaderea stocurilor de pesti datorita consumarii larvelor de peste, dar si a zooplanctonului ce constutuie hrana pentru pesti.