Zoobentos

Incr. Mollusca Clasa Bivalvia Fam. Tellinidae Angulus tenuis (Da Costa ) Angulus tenuis are o cochilie de marime medie, triunghilar-ovala, turtita lateral si subtire. Partea posterioara are un virf ascutit inclinat spre spate, partea anterioara este alungita si ovala. Atinge lungimea de 25 mm, latimea de 17 mm. si grosimea de 4 mm. Suprafata sa este sculptata cu linii adinci si benzi dese concentrice. Culoarea este data de striurile concentrice de crestere galben spre roz cu benzi pale concentrice de marimi variabile. Este o specie ce tolereaza salinitati foarte reduse. Este frecventa mai ales pe substraturi miloase si nisipoase. Este o specie lacoma, sugind particulele din apa prin sifonul inhalant. Constituie o sursa de hrana importanta pentru pestii bentonici.

Incr. Mollusca Clasa Gastropoda Fam. Cerithiidae Bittium reticulatum (Da Costa 1799) Este o specie reprezentativa a genului, distingindu-se prin cochilia ascutit-turiculata, spiralele ornamentate cu tuberculi dispusi in benzi spiralate formind un desen regulat ce o face foarte atractiva in ciuda faptului ca este colorata intunecat. Apertura are marginea usor ondulata, sifonul este scurt. Culoarea este brun-inchisa, uneori negricioasa la exemplarele vii. Este o specie mica, cu inaltimea de 13-16 mm. si diametrul de 3-4 mm. Cochilia prezinta numeroase spire intrucitva convexe, separate de suturi adinci. In Marea Neagra -specie infralitorala, fitofila, comuna pe toate tipurile de substrat dur, intre 4-15 metri adincime.

Incr. Mollusca Clasa Gastropoda Fam. Caliptraeidae Calyptraea chinensis (L ,1758)   Acest gasteropod are o cochilie mica, rotunda, turtit-conica cu un apex central evident, masurind pina la 29 mm. diametru si 7 mm. inaltime. Culoarea este albicioasa cu tenta maronie. Interiorul aperturii este caramiziu. Traieste ancorata de substraturi dure, fiind raspindita in Atlantic, M. Mediterana si M. Neagra. In Marea Neagra este intilnita in circalitoral, legata de bancurile de midii din adinc; apare rar in infralitoralul inferior, in general intre 20-60 de metri.

Incr. Mollusca Clasa Bivalvia Fam. Cardiidae Cerastoderma edule lamarcki (Reeve 1844) Este una din cele mai comune moluste europene. Creste pina la lungimea de 50 mm (frecvent 25-30 mm ) si grosimea de 20-25 mm. Cochilia sa este sculptata cu 20-28 de coaste radiare rotunjite, evident mai largi decit intervalele dintre ele; culoarea este alb-galbuie cu linii inchise in dreptul striurilor de crestere. Este foarte variabila ca forma si marime, existind forme mai mici in ape mai putin sarate.Este comuna in locurile miloase si nisipoase de mica adincime (3-25 m) din lagune si estuare, acolo unde exista substante organice. In mil se ascunde foarte rapid cu ajutorul unor miscari bruste ale piciorului sau. Se hraneste mai ales cu plancton si resturi organice filtrate din apa. Are variate utilizari (de ex. pentru extragerea varului). Exista din abundenta in toate marile europene dar este din ce in ce mai rara la litoralul nostru.

Incr. Mollusca Clasa Bivalvia Fam. Veneridae Chamelea gallina (L.) Chamelea gallina are o cochilie subtire, cu o forma triunghiular-rotunjita, ce creste pina la lungimea de 43 mm, latimea de 39 mm si grosimea de 24 mm. Valvele sunt desenate cu sculpturi dese reprezentind coaste neregulate concentrice adesea dublate spre partea posterioara. Fondul este alb sau galben pal spre brun, adesea ornamentat cu trei raze intunecate ce pornesc dinspre virf spre margine. Traieste la adincimi de pina la 55 metri, pe substraturi miloase sau nisipoase, in care se ascunde.

Incr. Mollusca Clasa Gastropoda Fam. Scalidae Clathrus turtonis (Turton) Cochilia este un con foarte alungit compus din 12-14 spire convexe infasurate regulat, separate de suturi destul de adinci. Masoara pina la 43 mm. lungime si 13 mm. diametru. Suprafata este decorata cu santuri estompate, inguste. Fiecare spira se incruciseaza cu 8-10 creste, legate intre ele de la o spira la alta astfel incit formeaza o linie continua. Gura cochiliei este ovala cu baza ingrosata, recurbata, apartinind ultimei spire si inchisa de un opercul brun-inchis. Cochilia are o nuanta maronie, uneori cu un desen slab constind din linii spirale brune. Crestele sunt colorate dar intr-o nuanta mai deschisa .Traieste pe substraturi stincoase si nisipoase, la adincimi intre 10-80 metri .

Incr. Mollusca Clasa Bivalvia Fam. Aloididae Corbula gibba (Olivi) Cochilia este triunghiular-ovala ca forma, anterior rotunjita si posterior cu una sau doua carene rotunjite si proeminente. Valvele sunt inegale - cea dreapta mai inalta si mai convexa, cu un apex lat si umflat, acopera ventral marginea valvei stingi. Atinge lungimea de 16 mm, latimea de 14 mm. si grosimea de 8 mm. Suprafata cochiliei este sculptata cu santuri fine, concentrice, altele pentru fiecare valva. Culoarea este alba, stropita cu pete roz sau violet. Periostracumul este brun. Traieste pe substrat milos si nisipos la adincimi de 30-50 metri. In unele tari este comestibila .

Incr. Mollusca Clasa Gastropoda Fam. Nassidae Cyclope neritea (L) Cochilia acestei moluste este foarte plata, groasa si asemanatoare cu un nasture, alcatuita din 4-5 spire lipite strins una de alta. Ultima spira este foarte ampla si alcatuieste cea mai mare parte din cochilie. Apertura este ovala cu ingrosari imprejur. Canalul sifonal este foarte scurt si marcat de o crestatura dorsala adinca. Atinge inaltimea de 8 mm si diametrul de 12-14 mm .Suprafata cochiliei este neteda si lucioasa, variat si frumos colorata. Fondul este de obicei galben-pal cu irizatii maronii si acoperit cu variate desene pe partea superioara. Partea inferioara este de obicei colorata in nuuante mai palide Apertura este galbuie. In interior este ornamentata cu aceeasi retea de desene aramiu-roscate ca si cele de deasupra. Traieste in locuri nisipoase, de obicei putin adinci, dar coboara si pina la 40-50 de metri adincime. In Marea Neagra este raspindita in infralitoralul nisipos pina la adincimea de 20 m.

Icr. Mollusca Cls. Bivalvia Fam. Donacidae Donax trunculus L. Cochilia este alungita si triunghiulara, relativ mare rotunjita anterior si trunchiata posterior. Atinge lungimea 25-35 mm si latimea de 14-18 mm. Suprafata este aproape lucioasa cu striuri si linii de crestere foarte fine. Interiorul cochiliei este mat, roz la indivizii tineri, violet la ceilalti cu numeroase denticule pe marginea inferioara; suprafata cochiliei este alba cu benzi radiare evazate spre margini de culoare albastruie, mov sau - mai rar - brunii. Se intilneste in numar mare, predominant pe fundurile miloase sau nisipoase din zona litorala, la adincimi de 10-15 metri. Se ascunde in nisip extinzind piciorul in fata, apoi trage rapid restul corpului dupa el; astfel animalul este complet ascuns in 4-5 secunde. Hrana este absorbita din mare prin sifonul inhalant. In ciuda marimii foarte mici aceasta molusca este extrem de culeasa in Italia si consumata in stare cruda. Desi foarte raspindita in marile Europei, la litoralul nostru se gaseste in populatii putin numeroase, la sud de Constanta, la adincimi de 3-10 metri .

Incr. Mollusca Clasa Bivalvia Fam. Pectinidae Flexopecten glaber (L.1758) Cochilia acestei scoici este asimetrica, valva stinga fiind intrucitva mai umflata decit cea dreapta. Urechiusele au aproape aceeasi marime. Atinge lungimea de 40-50 mm si aceeasi latime. Suprafata sa prezinta10-11 coaste radiare aproape egale ca grosime cu latimea spatiilor dintre ele. Partea interna a cochiliei este de asemenea striata .Este frumos colorata, avind fondul de obicei purpuriu spre oranj cu linii deschise si pete. Este comuna in Mediterana, unde se intilneste pe diferite substraturi, coborind pina la 50-60 de metri adincime. In Marea Neagra este extrem de rara in stare vie in infralitoralul inferior; apare relativ frecvent in scradis, cu cochilii mai mult sau mai putin proaspete.

Incr. Mollusca Clasa Bivalvia Fam. Gastrochaenidae Gastrochaena dubia (Pennant) Cochilia acestei bivalve este neobisnuita ca forma si structura. Este relativ mica, subtire si fragila, cu conturul oval. Partea anterioara este foarte ingusta, pe cind cea posterioara este mai larga si eliptica. Atinge lungimea de 20 mm., latimea de 10 mm. si grosimea de 8 mm Suprafata este ornamentata cu un numar mare de linii fine, concentrice. Cochilia in sine este alba, dar este acoperita adesea cu periostracumul rosu-aramiu-brun. Este o molusca delicata si fragila. Traieste solitara in calcar, in care sapa gauri, desi, paradoxal, contribuie la cladirea lor .Face aceasta cimentind fragmentele de calcar, pietre mici si fragmente de cochilii impreuna in forma de balon, in jurul caruia se observa tuburile sifonale ale scoicilor. Frecvent sapa gauri in materiale mai tari cum ar fi cochilia unor melci sau bivalve, producind pagube, ca de exemplu in cimpurile de stridii, unde este comuna.

Incr. Mollusca Clasa Gastropoda Fam. Trochidae Gibbula adansoni (Payraudeau) Acest gasteropod are o cochilie conica masurind pina la 13,5 mm .inaltime si 12,5 mm diametru si este compusa din 6-7 spire intrucitva convexe separate de suturi adinci. Suprafata externa poarta striuri spirale putin convexe. Culoarea este variabila, fondul fiind galben pal spre roscat cu pete neregulate brun intunecate si albe adesea separate de una sau doua linii rosiatice. Gibbula adansoni se gaseste in numar mare in regiunea superioara a zonei litorale, adesea printre stinci si plantele marine.

Incr. Mollusca Clasa Gastropoda Fam. Trochidae Gibula divaricata( L. 1758) Gibula divaricata are o cochilie de marime medie, atingind lungimea de 23 mm. si latimea de 19 mm. Cochilia este de forma conica, turtita si cu sase spire umflate. Unele sunt netede, altele au numeroase spirale striate de marimi diferite. Fondul cochiliei este galben-verde, cu o retea de linii radiare compuse din pete rosu-carmin. Interiorul aperturii este sidefat. Se gaseste din abundenta in zona litorala pietroasa, unde exista plante de mare, cu care dealtfel se si hraneste. La litoralul nostru este reprezentativa in infralitoralul pietros, pina la 15-20 m adincime, mai ales in sudul litoralului.

Incr. Mollusca Cls. Polyplacophora Fam. Chitonidae Lepidochitona cinereus (L.1758) Lepidochitona cinereus este o specie mica, in jur de 12 mm. lungime. Cochilia calcaroasa se compune din 8 piese dispuse transversal si imbricate. In jurul cochiliei mantaua este libera; ventral se afla piciorul musculos, oval. Traieste atasata de substrat in zona litorala. Se hraneste cu algele ce formeaza o pelicula la suprafata stincilor. In Marea Neagra este o specie relativ rara, in infralitoralul stincos din partea sudica a litoralului romanesc, sub pietre mari, pina la linia tarmului, coborind la adincimi de 15-18 de metri.

Incr. Mollusca Clasa Gastropoda Fam. Littorinidae Littorina neritoides L Cochilia acestei moluste creste pina la inaltimea de 6 mm., este sferica cu 5 spire, ultima dintre ele puternic umflata. Suprafata este fara sculpturi spirale. Coloratia este foarte variabila, mergind de la brun inchis spre violet, cu pete albe si albastre in jurul marginii ultimei spire. Este o specie comuna in zona de spalare a valurilor pe tarmurile stincoase, adesea printre algele brun-albastre de pe roci, pina la 10 metri adincime. Cochilia dura are apertura inchisa cu un opercul, fiind foarte rezistenta la deshidratare. Este foarte toleranta la schimbarile de salinitate ale apei. Hrana consta mai ales din pelicula de plante care cresc pe roci. Adesea exista in numar asa de mare pe stinci incit acestea par a fi acoperite de mii de bile mici. La Littorina neritoides sexele sunt separate. Ouale sunt fertilizate in interiorul corpului femelei si eliberate unul cite unul. Pot fi descarcate si toate odata pachet, inchise intr-un invelis protector.

Incr. Mollusca Clasa Bivalvia Fam. Mactridae Mactra corallina L Aceasta specie are mai degraba o cochilie subtire de forma oval-triunghiulara, crescind pina la lungimea de 55 mm, latimea de 45 mm si grosimea de 28 mm. Apexul vertical este bont si aproape central. Suprafata cochiliei este marcata cu linii fine concentrice,dar este neteda si lucioasa. Culoarea poate fi alba spre galben-brun cu linii concentrice mai inchise si ueori si benzi radiare. Traieste pe substrat milos, in general la adincimi de 20-30 metri, coborind uneori la peste 55 metri. Se ascunde in mil sau nisip, proces facilitat de ejectia brusca a unui curent de apa din camera mantalei, care ajuta la perforarea si a celui mai compact sediment. Animalul suge particulele de hrana microscopice din apa printr-un sifon pe care il extinde la suprafata fundului marii. Este comestibila in Italia sub numele de 'biberon' .

Incr. Mollusca Clasa Bivalvia Fam. Limidae Mantellum inflatum (Chemnitz) Cochilia este subtire si relativ mare atingind lungimea de 40 mm., latimea de 28 mm si 24 mm grosime. Apexul este ingust si proeminent fiind rasfrint peste marginea superioara. Ambele valve sunt umflate. Suprafata fragilei cochilii este ornamentata cu un bogat desen constind din aproximativ 35 coaste radiare proeminente cu santuri fine intre ele. Coloritul este simplu, in general alb sau pal roscat. In Marea Neagra se afla in regiunile sudice. Exista in numar mare pe diferite tipuri de substrat preferind substraturile miloase si nisipoase. Este capabila sa inoate prin apa.

Incr. Mollusca Clasa Bivalvia Fam. Mytilidae Musculus marmoratus (Forbes) Aceasta specie relativ mica are o cochilie subtire, transparenta de forma ovala. Cochilia atinge 15 mm lungime, latimea de 9 mm si grosimea de 8 mm. Suprafata sa este divizata in trei sectiuni cu un model interesant. Partea anterioara are 15-20 coaste radiare, cea posterioara 25-30 coaste radiare iar cea din centru este neteda. Fondul este galben-verde cu alb si rosu. Interiorul este sidefat. Musculus marmoratus traieste pe substraturi miloase si nisipoase din zonele litorale, atasindu-se de substrat cu ajutorul firelor de bissus. In Marea Neagra se afla in partea de sud-est.

Incr. Mollusca Clasa Bivalvia Fam. Myidae Mya arenaria L Mya arenaria are o cochilie mare, lunguiata si ovala, rotunjita in partea din fata si putin ascutita pe spate. Valva stinga este de obicei mai mica decit cea dreapta. Este o specie foarte robusta, atingind lungimea de 120 mm, latimea de 60 mm. si grosimea de 40 mm. Suprafata cochiliei este de culoare alba cu linii concentrice mai grosiere , reliefate si cu striuri de crestere; periostracumul este brun, foarte subtire. Este o specie cu o mare adaptabilitate, tolerind salinitati mici. Traieste ingropata la adincimi de peste 20 cm. in mil sau nisip, intinzind la suprafata doar tubul sifonal, lung, de culoare maro. Cind este deranjata retrage rapid tubul in interior, in acelasi timp improscind un curent de apa. Este specie comestibila, folosita curent ca momeala pentru pescuit. In Marea Neagra, fara indoiala este specia cel mai bine adaptata conditiilor eutrofe actuale ale apelor litorale marine de la noi, populind intregul infralitoral si circalitoralul superior (ad. 2-30 metri) ,de la gurile Dunarii pina la Constanta cu densitati ridicate, si mai rara in sudul litoralului. S-a autoaclimatizat in Marea Neagra in urma cu 25 de ani fiind originara din Atlanticul de Nord.

Incr. Mollusca Clasa Bivalvia Fam Mytilidae Mytylus galloprovincialis ( Lamarck ,1819) Cochilia este mare, echivalva, relativ subtire dar foarte rezistenta, ascutita anterior. Scoica are forma sfenoida, cu lungimea de 60-80 mm, inaltimea de 40 mm si grosimea de 35 mm. Prezinta numeroase variante morfologice, fiind influentata de cantitatea de mincare, marimea spatiului de locuit, salinitate si temperatura apei. Suprafata cochiliei este aproape neteda, marcata doar de striurile de crestere. Culoarea este albastra, neagra sau galben-brun cu linii radiare de culoare inchisa. In interior este alb sidefie. Animalul este galben, cu piciorul puternic, in forma de limba, colorat brun-violet. Traieste agatata de scoici sau alte obiecte solide cu ajutorul unor fire subtiri- firele de bissus. Aceste scoici se gasesc pe arii extinse exact mai jos de zona de spalare a valurilor. Tolereaza chiar scurte perioade in afara apei. Se hranesc cu plancton filtrat si resturi organice aduse de curent. Este o specie importanta pentru industria pescuitului. Este foarte consumata si a fost cultivata din timpuri vechi. La litoralul romanesc este molusca cea mai comuna, in infralitoralul stincos formind colonii intinse pe toate suprafetele dure disponibile; in circalitoralul superior formeaza cuiburi mai mici, razlete, dispuse neregulat pe fundul sedimentar pina la 55 metri adincime.

Incr. Mollusca Clasa Gastropoda Fam. Nassidae Nassarius reticulatus L . Cochilia acestei moluste este solida, conica-ovala, compusa din 8-9 spire separate de suturi superficiale. Atinge lungimea de 32 mm. si latimea de 18 mm. Suprafata sa este marcata proeminent de numeroase coaste in forma de spirala. Culoarea este variabila, mergind de la galben pal la brun inchis. Cochiliile deschise sunt desenate cu fisii brun inchise. Este o specie carnivora, hranindu-se mai ales cu carnea diferitelor animale moarte.(cu radula sfarma cadavrele). Traieste ascunsa in nisip, parasind ascunzatoarea imediat ce adulmeca prada. Percepe o bucata de carne de la 20-30 metri. Inamicii sai redutabili sunt stelele de mare de care se fereste printr-un reflex ce consta in 8-9 salturi violente succesive.

Incr. Mollusca Clasa Bivalvia Fam. Petricolidae Petricola lithophaga Pentru nespecialisti este greu de acceptat ca exista anumite specii de moluste ce pot sfredeli substraturi cit se poate de tari. O asemenea specie este Petricola lithophaga care sfredeleste in calcar si gresie. Are o marime medie, forma ovala, cochilia aplatizata, aproape subtire. Atinge 30 mm lungime, 20 latime si 15 mm grosime. Suprafata cochiliei este colorata gri-alb iar inauntru este alba. Se gaseste in numar mare pe substraturi, unde sfredeleste in rocile moi. Adesea, sapa in cochiliile groase ale altor moluste si chiar in constructiile portuare din lemn, carora le produc serioase stricaciuni.

Incr. Mollusca ClasaBivalvia Fam. Pholadiidae Pholas dactylus L. Pholas dactylus are o cochilie subtire, alungita, in forma fructului de curmal, cu un virf ingustat indreptat spre partea posterioara. Atinge lungimea de 150 mm., latimea de 35 mm..si grosimea de 35 mm. Suprafata sa este sculptata proeminent cu creste radiare concentrice acoperite cu dinti ascutiti, in relief. Cele doua jumatati ale cochiliei nu sunt prinse intre ele si se pot misca liber una fata de alta. Epidermele sunt galbene, cochilia alba. Este o bivalva sfredelitoare. Sfredeleste in lemn si turba submerse, precum si in diferite roci (marna). Traieste pe tarmurile Norvegiei, in Mediterana si in Marea Neagra. In Italia este comestibila.

Incr. Mollusca Clasa Gastropoda Fam. Thaididae Rapana venosa (Valenciennes,1846) Acest gasteropod pradator a fost introdus in marile europene din Extremul Orient. Cochilia este mare si groasa si se compune din 7-8 spire separate de suturi adinci. Atinge lungimea de 190 mm si latimea de 160 mm. Canalul sifonal este relativ scurt si larg, cu o crestatura adinca. Suprafata cochiliei este marcata cu modele distincte, cu numeroase creste spirale paralele traversate de santuri de crestere transversale adinci. Marginea de sus a fiecareii spire este acoperita cu tuberculi cornosi. Culoarea cochiliei merge de la galben pal la rosiatic-maroniu, adesea cu linii radiare sau spirale intunecate. Interiorul aperturii este portocaliu aprins, galben sau brun. Aceasta specie este originara din sudul Marii Japoniei. Prin anii 1940 a fost introdusa in Marea Neagra unde s-a inmultit foarte repede. Traieste pe substraturile nisipoase si stincoase de la linia tarmului pina la 30 metri adincime. Se hraneste mai ales cu midii.

Incr. Mollusca Clasa Bivalvia Fam. Teredinidae Teredo navalis L. Secole de-a rindul Teredo navalis a cauzat pagube nemasurabile navelor, podurilor sau altor structuri marine. Este o bivalva sfredelitoare ce isi sapa galeriile in lemn. Adaptarile la acest mod neobisnuit de viata o fac sa arate mai degraba ca un vierme decit ca o molusca. Corpul este foarte lung si inchis intr-un tub ca o manta. Atinge lungimea de peste 200 mm. si grosimea de doar 7-8 mm. Cochilia este mica si redusa doar la partea din spate a corpului; arata ca o casca compusa din doua valve , valvele sunt trilobate. Mantaua secreta un tub calcaros ce serveste pentru a-si sapa galeriile in lemn. Galeriile sunt sapate prin actiuni simultane ale valvelor, pe care animalul le inchide si le deschide ca un cleste. Rumegusul foarte fin serveste ca hrana animalului. Traieste in Oc. Atlantic, M. Mediterana si M. Neagra.

Incr. Mollusca Clasa Gastropoda Fam. Turbinidae Tricolia pullus (L, 1758) Acest gasteropod are o cochile atractiva, oval-alungita, cu opercul calcaros. Atinge lungimi de doar 8-9 mm. Desenul cochiliei se compune din linii spirale alcatuite din numeroase puncte mici si rosii. Fondul este maroniu, galben sau rosu. Interiorul aperturii este fara sidef. Desi mica, cochilia este foarte rezistenta. Se gaseste in numar mare pe substraturi nisipoase in zona litorala, adesea printre plantele marine. Se hraneste cu substantele organice depuse pe plante sau pe roci. In Marea Neagra este raspindita pina la 25-30 m. adincime, pe funduri bogate in scradis grosier.

Incr. Mollusca Clasa Gastropoda Fam. Triphoridae Triphora perversa L. Spre deosebire de alte gasteropode, Triphora perversa are o cochilie senestra (infasurata spre stinga ) dupa cum indica si denumirea stiintifica. Subtire si de forma conica, creste pina la lungimea de 30 mm. si diametrul de 4 mm. Alungitul con este compus din numeroase spire netede, de obicei 12-14, separate prin suturi superficiale. Gura cochiliei este scurta, cu canalul sifonal curbat. Cochilia este frumos sculptata. Spirele sunt acoperite cu striuri costind dintr-un set de proeminente ca niste perle, dispuse aproape una de alta. Spiralele superioare au rinduri duble de astfel de proeminente. Culoarea cochiliei este roscat-brun. Specia se gaseste pe sub rocile din zona litorala. Coboara mai jos de aceasta zona pina la adincimea de 80 metri. In Marea Neagra se intilneste pe tarmurile vestice si nordice.

Incr. Molusca Clasa Gastropoda Fam. Turritellidae Turritella communis (Risso) Cochilia este ascutita si in forma de turn, atingind lungimea de 50 mm si diametrul de 15 mm. Are numeroase spire (14-19) separate de suturi superficiale. Apertura este acoperita de un opercul cornos. Suprafata cochiliei este marcata de creste spirale de diferite marimi. De regula 3-5 spire sunt mai aspre, restul sunt fine. Culoarea este variabila de la caramiziu-violet spre roz, uneori alba, adesea cu linii brune. Se gaseste in numar mare pe substraturi miloase, nisipoase si pietris, cel mai adeseea la adincimi de 10-40 metri, dar poate cobori pina la adincimea dee 200 metri. Hrana consta in alge mici si particule animale filtrate din apa ce scalda branhiile.

Incr. Arthropoda Clasa Crustacea Ord.Decapoda Fam.Xanthidae Xantho poressa (Olivii,1792) Are fruntea cu lobii foarte slab despartiti, aproape dreapta .Carapacea este neteda, fara peri. Ultimele doua articole ale pereiopodelor cinci nu sunt latite, nefiind de tip inotator. Chelipedele au clesti negri; carpul cu dinti antero-laterali, fara tuberculi sau granulatii .Clestii scurti, grosi, cu peri scurti la adult .Lungimea carapacei este de 28 mm, iar latimea de 45 mm. Culoarea este castanie cu puncte rosii. Ouale au culoarea liliachie Este un crab petricol, putind fi gasit pina la adincimi de 0,5-3,0 metri sau chiar pina la 20 metri. Este o specie cu o prolificitate scazuta. Se reproduce mai ales in lunile iulie-august.Femela depune intre 800-1400 de oua. Larvele sunt planctonice cu trei stadii de dezvoltare. Era foarte abundent in apele romanesti in perioada 1950-1970; in prezent este rar, in1993 doar 20 ind/m� in zona Eforie Sud la 6 metri adincime.

Incr. Arthropoda Clasa Crustacea Ord. Decapoda Fam. Grapsidae Pachygrapsus marmoratus (Fabriciu, 1787) Este un crab relativ mare. Fruntea este dreapta cu doi lobi epigastrici evidenti. Perechea a treia de maxilipede sunt indepartate in sectorul de mijloc, adapostind intre ele un spatiu rombic; dactilul este scurt si turtit, partea inferioara si superioara cu spini si un cleste terminal. Femela are abdomenul larg, aproape circular iar la mascul este triunghiular. Masculul are pleiopodul unu puternic iar al doilea este redus. Lungimea carapacei este de 38 mm, iar latimea de 43 mm. Culoarea- rosu-castaniu cu un desen marmorat caracteristic pe carapace. Este o forma petricola de mica adancime; noaptea iese in supralitoral pana la 5-10 metri distanta de linia tarmului. In conditiile unor viituri abundente ale Dunarii, specia coboara in adancime. Poluarea apelor marine cu substante chimice toxice, mai ales in zona de coasta costituie factori limitanti. Este o specie cu prolificitate mare - perioada de reproducere este in mijlocul verii (iulie-august) cand temperatura apei depaseste 17�C; perioada de incubatie este de 25 zile. Poate trai 3 (rar 4) ani si de obicei femela depune oua in al doilea an de viata; este intr-un fel adaptata si la respiratia aeriana. Era abundenta intre 1960-1970 cind sute de indivizi erau intalniti pe stancile din zona de sud al litoralului romanesc (Eforie-Mangalia). Dupa 1980 a devenit foarte rara; in prezent indivizi tineri pot fi intalniti izolati (3-4 indivizi) in regiunile stancoase.

Incr. Arthropoda Clasa Crustacea Ord.Decapoda Carcinus mediterraneus(Czerniavsky,1884) Este un crab cu o lungime a carapacei de 63 mm si o latime de 80 mm. Dactilul pereiopodului al cincilea este normal, cu o gheara lunga, cilindrica, putin turtita, de cel putin patru ori mai lunga decit lata, fara ciliatura in cincimea distala, cu un puternic virf hialin; virful pleiopodului intii este drept sau foarte usor indoit. Este o specie litorala, legata de faciesul cu alge pina la adincimi de 15 metri; iarna poate ajunge la adincimi de 40-60 metri. Are o oarecare toleranta la poluare.

Incr. Arthropoda Clasa Crustacea Ord. Decapoda Fam Paguridae Diogenes pugilator (Roux,1828 ) Este una din cele doua specii ale familiei Paguridae din Marea Neagra.Primul picior sting cu cleste este mult mai mare decit cel drept. Pensele primei perechi de pereiopode sunt asimetrice, inegale, virful degetelor sfirsind cu gheare obisnuite; dactilele perechii a doua si a treia de pereiopode sunt foarte lungi si curbate, sfirsind cu un virf ascutit calcifiat. Traieste pe substrat nisipos si milos la adincimi de pina la 40-42 de metr,i adapostindu-se de obicei in cochiliile de Hinia.,uneori si in cochiliile altor specii. Specia este amenintata de conditiile de hipoxie provocate de eutrofizare si declinul populatiilor de Hinia. Se observa declinul populatiei din 1970 incoace .

Incr. Arthropoda Clasa Crustacea Ord Decapoda Fam. Xanthidae Eriphia verucosa (Forskall,1755) Partea de sus a carapacei este putin convexa, groasa, neteda cu striuri transversale dinspre partea anterioara spre partile laterale .Marginea antero-laterala este mai scurta decit cea postero-laterala si prevazuta cu 7 proeminente ca niste dinti; fruntea larga, zimtata in mijloc cu 5-6 denticuli teposi antero-laterali, obisnuit divizati in spinuleti secundari Pereiopodele au peri rari, rigizi, fara spini. Femela are abdomenul larg, oval, iar la mascul este mai ingust. Lungimea este de 65-70 mm., latimea de 90 mm .Are culoarea rosu -brun sau brun-verde cu pete galbene. Este o forma petricola, traind mai ales pe fund stincos, la adincimi de 5-15 metri. Este o specie cu o mare prolificitate. Se reproduce in lunile mai-iunie. .Primavara se retrage in apele mai putin adinci de pina la 1 metru adincime. Larvele sunt planctonice cu 4 stadii de metamorfoza. Se hraneste cu moluste, polichete. Frecvent in trecut, a devenit foarte rar dupa 1980. In ultimii ani nu au mai fost gasite exemplare.Cauza - eutrofizarea si poluarea.

Incr. Arthropoda Clasa Crustacea Ord. Mysidacea Fam. Mysidae Hemimysis anomala (G.O Sars, 1907) Este una din cele sapte specii ale genului, foarte apropiata de Hemimysis serrata. Telsonul este trunchiat la capatul distal si serat pe toata lungimea partilor laterale; toti apendicii ventrali la femela sunt redusi, la mascul numai prima si a doua pereche de pereiopode sunt reduse. Propodul primei perechi de pereiopode este format din 6 articole.Este o specie eurihalina intilnita si la gurile Dunarii si in lacurile litorale .Prefera sedimentele dure, mai ales rocile. Este eurifaga. Perioada de reproducere dureaza din aprilie pina in octombrie. Dupa fecundare femela depune 9-13 embrioni intr-o punga incubatoare. Are doar doua generatii pe an. In Marea Neagra atinge lungimea de 8-10 mm, in M Azov- 6,7-8,5 mm. Are culoarea rosu-intunecat .Este capabila sa isi schimbe culoarea corpului datorita cromatoforilor si sa devina complet transparenta , cu o tenta de galben pal. Relativ rara-se intilnesc exemplare izolate.

Incr. Arthropoda Clasa Crustacea Ord. Mysidacea Fam .Mysidae Hemimysis serata (Bacescu,1938) Specie foarte apropiata de Hemimysis anomala. Este fotofoba, traind printre crapaturile dintre stinci. Este eurihalina si euriterma, foarte rezistenta la schimbarile de temperatura si salinitate; eurifaga, desi prefera hrana animala : polichete,crustacee, larve etc. Se reproduce in perioadele calde ale anului. Dupa fecundare, femela depune intre 7 si 47 de embrioni intr-o punga incubatoare. Are o generatie de vara. Durata vietii este de 14 luni. Lungimea femelei este de 9-11 mm, a masculului de 7-8 mm. Are culoarea rosu-aprins. Este o specie nocturna, bentonica, fara a executa migratii, traind printre stancile cu alge. Putin abundenta - se intalnesc doar exemplare izolate. Este afectata de poluarea coastelor marine.

Incr. Arthropoda Clasa Crustacea Ord.Decapoda Fam.Xanthidae Pilumnus hirtellus (Linnaeus,1758) Este un crab de talie mica, foarte paros. Partea anterolaterala este mai scurta decat cea posterolaterala. Fruntea are o despicatura mediana clara si cu doi spini preorbitali pe fiecare latura; ambii lobi sunt dintati, bine delimitati. Marginea superioara a orbitei este fara spini. Este o specie foarte paroasa cu spini pe tot corpul. Pereiopodele 2-5 nu au spini. Lungimea carapacei este de 20 mm, latimea de 28 mm. Culoarea carapacei pe parte superioara este rosu-violet, clestii sunt de culoare inchisa. Traieste in mediolitoral si infralitoralul superior pe diferite substraturi; biotopul favorit sunt stincile cu alge si midii de pina la 10 metri adincime. Este o specie sedentara. Femela depune pina la 4000 de oua; larvele sunt planctonice . La litoralul romanesc era abundenta in trecut si frecventa pina in 1980 ;un numar mic de indivizi au fost gasiti in sudul litoralului in perioada 1980-1993 (in 1993-40 ind/m� in zona Eforie Nord-Mangalia ). .

Incr. Arthropoda Clasa Crustacea Ord.Decapoda Fam Potamidae Potamon tauricum (Czerniavsky,1884) Lungimea carapacei este de pina la 40 de mm la adulti, iar latimea de 50 mm. Greutatea animalului este de aproximativ 50 de grame. Picioarele sunt relativ lungi. Carapacea este oliv-bruna pe partea superioara si brun-roscata pe partea inferioara. In Marea Neagra se intilneste pe coastele Crimeei, Caucaziei, Anatoliei si Bulgariei .Este o specie eurifaga - se hraneste cu detritus, alge, oligochete, amfipode, larve de insecte, moluste, puiet de peste. Fenomenul de canibalism este frecvent. Copularea si depunerea oualor au loc pe tot parcursul anului, predominant in sezonul cald, din iulie pina in octombrie. Fertilitatea este relativ scazuta: o femela depune pina la 200 de oua. Dupa 1970 se observa un declin accentuat al populatiilor de pe coastele Ucrainei.

Incr Arthropoda Clasa Crustacea ord.Decapoda Fam. Callianassidae Upogebia pusilla (Petanga, 1792) Carapacea acestui decapod este moale datorita modului de viata: traieste in gauri sapate in substrat Corpul este lat, constind din cefalotorace si abdomen, cu o linie longitudinala pe partea dorsala. Prima pereche de apendici poarta clesti egali ca marime si forma. Restul apendicilor au structura simpla si sunt acoperiti cu peri. Culoarea este foarte variabila : brun sau cenusiu-verde pe partea din spate a corpului si galben-pal pe partea ventrala Culoarea variaza datorita stratului de celule cu cromatofori de pe partea dorsala a carapacei. Lungimea poate ajunge pina la 45 mm. Traieste pe substrat nisipos-milos, in care isi sapa galerii in forma de U, la adincimi de 0,5-15 metri. Uneori este aruncat de furtuna pe stincile din apropiere. O trasatura caracteristica a sa este faptul ca paraseste adapostul in timpul noptii in cautarea hranei. Acest lucru poate determina mortalitati in conditiile deficitului de oxigen care este mai acut noaptea in apropierea fundului apei datorita repetatelor infloriri fitoplanctonice din ultimii ani . Se hraneste cu substanta organica moarta, .Este o specie hermafrodita, reproducindu-se in timpul verii. In ultimii ani se observa o scadere drastica a populatiilor, exemplare izolate inregistrindu-se in 1996 in jurul capului Caliacra si in apropiere de Burgas.

Incr. Arthropoda Clasa Crustacea Ord.Decapoda Liocarcinus holsatus (Fabricius,1798) Este un crab a carei carapace are o lungime de 32 mm. si latimea de 39 mm. Dactilul pereiopodului al cincilea este ca o lama ovala, paroasa pe laturi. Fruntea are trei zimti, dintele median fiind mai mare. Traieste pe substrat nisipos si nisipos-milos la adincimi de pina la 30-40 metri.

Incr. Arthropoda Clasa Crustacea Ord. Decapoda Macropipus arcuatus (Leach,1815) Este un crab cu abdomen redus, turtit, indoit intr-un sant special al sternului. Ultimele doua articole ale perechii a cincea de pereiopode sunt latite si ciliate pe margini. Dactilul pereiopodului al cincilea este lanceolat, intarit de o creasta mediana longitudinala. Fruntea este aproape intreaga, fara dinti, aproape dreapta. Lungimea carapacei este de 16 mm., iar latimea de 22 mm. Traieste pe funduri nisipoase si miloase la adincimi de 5-70 metri

Incr. Arthropoda Clasa Crustacea Ord. Decapoda Rhithropanopeus harrisi tridentatus (Maitland,1874) Forma corpului este transversal-ovala. Fruntea are lobii foarte slab despartiti, este aproape dreapta. Carapacea este fara peri si are patru denticuli pe partea antero-laterala. Atinge lungimea de 17 mm. si latimea de 20 mm. Traieste in biotopuri variate - nisip, piatra -la adincimi mici. Este prezent si in lacul Razelm.

Incr. Arthropoda Clasa Crustacea Ord. Decapoda Brachynotus sexdentatus (Risso,1827) Are carapacea fara ornamentatii avind doar perisori minusculi grupati in striuri transversale. Fruntea este usor sinuoasa. Perechea a treia de maxilipede are marginile interne apropiate, fara sa lase un spatiu rombic intre ele. Lungimea carapacei este de 20 mm.si latimea de 16-17 mm. Traieste in zonele de mica adincime (1-3 metri) , pe substraturi nisipos-miloase, unde, in general isi duce viata in galerii, de aceea este greu de capturat. Apare adesea intre animalele aruncate pe tarm de furtuna.

Incr. Arthropoda Clasa Crustacea Ord. Decapoda Hippolyte longirostris (Czerniavsky,1868) Are pense la ambele pereiopode ale perechii intii; perechea a doua de pereiopode au carpul triarticulat. Antenula are doi flageli. Rostrul este mai scurt decit solzul antenei si decit lungimea cefalotoracelui. Flagelii antenulei au lungime egala. Virful telsonului are patru spini mari, dublu penati, si doi spini mici laterali. atinge lungimea de pina la 13,5 mm. Traieste pe substrat pietros, in cimpurile cu alge macrofite, pina la adincimi de pina la 20 metri, precum si in cimpurile cu Phyllophora, la adincimi de 45 metri.

Incr. Arthropoda Clasa Crustacea Ord. Decapoda Athanas nitescens (Leach,1813) Este o creveta cu rostru bine individualizat, cu corpul cilindric si usor turtit lateral. Pereiopodele sunt subtiri, aproximativ egal dezvoltate. Rostrul este lung cit primele doua articulatii ale bazei antenulei. Ochii sunt partial acoperiti de marginea frontala a carapacei. Atinge lungimea de 15-16 mm. Traieste pe substrat pietros , la adincimi mici, de pina la 20 de metri.

Incr. Arthropoda Clasa Crustacea Ord. Decapoda Subord. Natantia Palaemon adspersus (Rathke,1837) Este o creveta ce atinge lungimea de 55-60 mm. Are rostrul cu doi denticuli superiori (dintre care doar unul plasat pe carapace ) si trei inferiori; palpul mandibulei este format din trei articole, dactilul pereiopodului II este mai lung decit 2/3 din propod ; pe viu articulatiile pereiopodelor sunt galbui. Traieste pe fundurile nisipoase , de preferinta cu Zostera, mai rar pe substrat pietros cu alge macrofite. Este prezenta si in lagunele litorale; efectueaza migratii, iarna retragindu-se pina la adincimi de 35-45 metri, in zona milurilor cu midii.

Incr. Arthropoda Clasa Crustacea Ord.Decapoda Subord. Natantia Crangon crangon (Linne,1758) Cefalonul este unit cu toate segmentele toracelui, alcatuind cefalotoracele; el este acoperit de o carapace comuna, care sub partea posterioara a laturilor ei libere adaposteste regiunea branhiala. La creveti carapacea se prelungeste anterior cu un rostru. Abdomenul se compune din 5-6 segmente. Apendicele abdominale sunt biramate, adaptate la inot. Carpul perechii a doua de pereiopode nu este divizat in mai multe articole. Pereiopodul II este egal de lung cu celelalte pereiopode si se termina cu o pensa mica. Antenula are doi flageli . Atinge lungimea de 60-75 mm. (inclusiv solzii antenali). Traieste pe substrat nisipos si milos in ape de mica adincime, dar poate ajunge si la adincimi de pina la 100 de metri.

Incr. Arthropoda Clasa Crustacea Ord. Decapoda Palaemon elegans (Rathke,1837) Prima pereche de pereiopode se termina cu o pensa mica. Rostrul are 6-10 denticuli superiori (dintre care cel putin 2-3 sunt pe carapace inapoia ochilor) si trei inferiori. Pe viu articulatiile pereiopodului sunt albastrui. Atinge lungimea de 50 mm. Traieste pe fundurile pietroase cu alge macrofite. De obicei nu depaseste adincimile de 5-10 metri; este prezenta si in lagunele litorale

Incr. Arthropoda Clasa Crustacea Ord. Amphipoda Pontogammarus maeoticus (Sovinskyi,1894) Cefalonul este unit cu primul segment toracal. Ochii, compusi, sesili, sunt asezati lateral. Articolul bazal al pereiopodului cinci este mult dezvoltat, formind un lob postero-lateral membranos, rotunjit. Ultimul articol al exopoditului uropodului trei este foarte mic, in forma de tubercul; primul articol are peri pe ambele laturi. Lungimea femelei este de 6,5-16 mm. iar a masculului de 7-14 mm. Este o specie tipic psammofila, de mica adincime, preferind mediolitoralul.

Incr. Arthropoda Cls. Crustacea Scls. Cirripeda Balanus improvisus (Darwin,1854) Sunt animale sesile cu larve planctonice.Corpul este alcatuit din cap, torace si abdomen rudimentar, toate acoperite de manta la suprafata careia se afla placi chitinoase sau calcaroase, secretate de aceasta, alcatuind o cochilie sau casuta. Deasupra casuta este acoperita de doua placute mobile: scutum si tergum .Casuta este tronconica, constituita din placute dispuse simetric; suprafata externa a scutumului fara dungi longitudinale; marginea bazala a tergumului aproape dreapta. Diametrul casutei este de pina la 15 mm. Majoritatea speciilor sunt hermafrodite, dar fecundatia este incrucisata. Specie euribionta, se fixeaza de orice substrat dur imersat in apa marii. Este principalul component al foulingului (epibioza) navelor si constructiilor hidrotehnice. Rezista bine in apele intens poluate. Patrunde si in apele salmastre. In imagine - casute de Balanus fixate de Mytilus.

Incr.Coelenterata Clasa Hydrozoa Fam. Campanulariidae Obelia geniculata (Johnston,1847) Este un hidrozoar colonial, forma de crestere a coloniei fiind simpodiala. Atinge inaltimea de 3-5 cm., ramurile terminale avind cite doi pedunculi purtatori de polipi; hidroteca fara denticulatie pe marginea superioara, gonotecile sunt mari, sub forma de amfora (lungimea de 1,5-2 mm.) Meduzele libere ating diametrul de 4-5 mm, poarta 16 tentacule marginale si au manubriul scurt, lipsit de tentacule peribucale. Incr.Celenterata Clasa Anthozoa Fam Actiniidae Actinia equina (Linne,1770) Este cel mai mare si mai comun antozoar din Marea Neagra, raspindit peste tot in infralitoralul stincos, pe suprafete neexpuse direct luminii solare. Pedunculul de fixare este masiv (3-5 cm. diametru la baza), usor mai ingust sub discul bucal, care se lateste astfel incit va avea un diametru egal cu cel al discului de fixare. Discul bucal nu prezinta tentacule peribucale, tentaculele marginale sunt in numar de peste 200 dispuse pe 6 rinduri concentrice in zona periferica a discului. Este o specie vivipara, in timpul verii adesea cu zeci de actinii mici in cavitatea gastrala. Incr.Coelenterata Clasa Anthozoa Fam. Cerianthidae Cerianthus solitarius (Rapp,1829) Este o specie raspindita in infralitoralul inferior si in circalitoral (la 10-100 metri). Pedunculul pivotant nu formeaza disc de fixare, este relativ lung si subtire, sustinind un disc bucal mai evazat, acoperit cu 16-32 tentacule peribucale si 60-64 tentacule marginale dispuse pe doua rinduri .Se ancoreaza in sediment cu pedunculul protejat de un tub pergamentos secretat de ectoderm, cuprinzind si particule din sediment, aglutinate. Incr. Coelenterata Clasa Anthozoa Fam. Sagartiidae Actinothoe clavata (Ilmoni,1830) Pedunculul de fixare este svelt (atinge 3 cm. lungime in stare vie si relaxata, cu diametrul de 3-5 mm.); prezinta 12 santuri longitudinale superficiale, colorate maron inchis, intervalele dintre santuri fiind mult mai deschise la culoare. Discul bucal este prevazut cu doua rinduri a cite sase tentacule peribucale si 4-5 rinduri concentrice de tentacule marginale, cu un total de pina la 192 de tentacule. Traieste la adincimi de 10-70 metri, fixata pe midii, scradis sau alt substrat dur. Nu suporta conditiile de hipoxie si variatiile de salinitate. Cind este deranjata se contracta foarte puternic prin introversiune, la marimea unui bob de mazare. Incr. Annelida Cls. Polychaeta Fam Nereidae Nereis zonata (Malmgren,1867) Anelidele sunt viermi inelati, iar polichetele constituie grupa cea mai cuprinzatoare a anelidelor marine. Se caracterizeaza prin prezenta parapodelor bine dezvoltate, regiunea cefalica clar diferentiata, prevazuta cu mai multe feluri de structuri senzitive Prezinta o trompa cu 8-10 denticuli conici mari si citiva mai marunti .Are culoarea galbuie inchisa spre roza, adesea raiata transversal. Atinge lungimea de 30-80 mm.. Este o specie carnivora, intilnindu-se in toate tipurile de biotop, mai ales in mil. In imagine se observa un parapod de Nereis, iar in imaginile din stinga doua vederi ale capulu i- slaterala si dorsala..   Incr. Annelida Clasa Polychaeta Ord. Drilomorpha Fam. Ophelidae Ophelia bicornis (Savigny,1820) Partea anterioara a corpului este dilatata. Prostomium (extremitatea anterioara a corpului ) este mic, conic. Abdomenul incepe de la al zecelea segment (are 32 de segmente). Ultimul segment are sete lungi. Are doua papile anale mari si 10-15 mai mici. Atinge lungimea de 30-45 mm. Traieste pe substraturi nisipoase, in ape putin adinci. Se observa declinul populatiei din 1980 incoace (o reducere a populatiilor cu 70-80 % in ultimii 10 ani , stabilita prin observatii directe).