Continentul European are trei mari semiinchise cu aproximativ aceeasi suprafata: Marea Nordului � 575.000 km²; Marea Baltica � 373.000 km² si Marea Neagra � 420.000 km².

Marea Neagra este unica prin adancimea ei (max 2.121m) si prin izolare, fiind legata de Marea Mediterana doar prin stramtoarea Bosfor.

Potentialul Natural si Cultural al Marii Negre

Atractia turistica principala a intregii regiuni este Marea Neagra insasi, cu toate facilitatile si resursele de sanatate pe care le ofera. Climatul Marii Negre este mai bland decat acela de la Marea Baltica si mai putin calduros decat al Marii Adriatice si Mediteraneene. Temperatura medie anuala este de11,2 ⁰C si in iulie creste pana la 21,8 ⁰C.

Pe langa Marea Neagra ca principala atractie turistica, zona costiera a acesteia ofera un potential natural ce cuprinde:

• rezervatii naturale (ex. Delta Dunarii) si peisaje naturale unice,
• resursele de sanatate si de tratament, incluzand surse de ape naturale minerale sau maluri curative, etc.
• atractii culturale, de ex. locuri istorice si arhitecturale, festivaluri de film si muzica,
• sporturi de iarna si drumetii montane, in special in zona costiera a Marii Negre din Turcia cu regiuni montane inalte,
• yachtingul reprezinta un potential turistic viitor pentru toate tarile din jurul Marii Negre.

Zona Costiera Romaneasca

Pentru zona costiera romaneasca, turismul reprezinta o sursa de venituri si locuri de munca. Reinvestitiile locale in infrastructura aduc beneficii economice si sociale substantiale. Pe de alta pa

rte, turismul haotic poate cauza distrugerea habitatelor, degradarea mediului si competitia pentru serviciile si resursele reduse ale acestuia, pentru pamant, ape, energie. Mai mult decat alte activitati umane, turismul depinde de calitatea mediului natural pentru continuarea cu succes a tuturor activitatilor.

Evaluarea industriei turistice romanesti indica faptul ca turismul este una din industriile de export ale Romaniei care are potential sa intre in competitie cu alte tari. Totusi, exista probleme legate de standardele de productie si servicii, marketing si reclama, infrastructua, cultura si mediu, legislatie si organizare care trebuie invinse pentru a realiza acest potential. Aceste probleme sunt rezultatul a mai mult de un deceniu de exploatare fara investitii si de asemenea datorate schimbarilor legate de tranzitia catre o economie de piata.

Politicile guvernamentale si obiectivele industriei turismului sunt urmatoarele:

• cresterea calitatii serviciilor si a ofertei turistice;
• utilizarea optima a resurselor naturale, istorice ar trebui facuta in masura in care se asigura protejarea lor si prin urmare a mediului lor;
• incurajarea turistilor straini pentru a recastiga si dezvolta piata turistica;
• modernizarea si dezvoltarea in beneficiul turismului a infrastructurii generale
• ;rolul turismului sectorului privat in turism ar trebui sa creasca;
• restructurarea si rentabilizarea companiile de stat;
• competitia neloiala trebuie descurajata;
• dezvoltarea turismului trebuie realizata in acord cu un plan strategic, pe baza unei politici nationale si a unor obiective.

Potentialul Natural al Zonei Costiere

Printre darurile naturale ale litoralului romanesc se numara cele ce reprezinta baza terapiei si complexele de odihna ce utilizeaza aceste elemente naturale: apa marii, plaja, climatul marin, ape minerale si termale, namolul terapeutic al lacurilor litorale.

Apa marii este unul din elementele terapeutice ale tarmului. Considerata ca o ramasita a vechii Mari Pontice, Mare Neagra este o mare inchisa fara maree. Apele de la tarmul romanesc au adancimi mici si se incalzesc repede in timpul verii. Mineralizarea apei marii nu este peste tot la fel variind intre 13 g/l si 16g/l.

Nisipul plajelor este alcatuit atat din sedimentele marine actuale, cat si din fragmente de cochilii sau fragmente de roci. La litoralul romanesc plajele coboara lin in apa marii cu o panta care nu este abrupta.

De asemenea, apele sarate ale lacului Techirghiol (50-55 g/l) si malul sapropelic al acestuia sunt intens valorificate pentru efectele lor terapeutice.

Un alt punct de interes turistic il reprezinta elementele naturale ale Deltei Dunarii, demne de inclus intr-un traseu turistic. Delta Dunarii este o arie ecologic sensibila care ar putea fi folosita cu atentie din punct de vedere turistic. Legea Biosferei Rezervatiei Deltei Dunarii a fost data in 1993.

Activitatile turistice au loc in doua mari zone: pe uscat si pe insulele Deltei.

Apele, in special canalele, bratele si lacurile Dunarii, sunt folosite atat ca locuri de recreere si de pescuit, cat si pentru acces si circulatie in Delta. Vegetatia Deltei, variata, bogata si specifica, ofera un peisaj interesant cat si de importanta stiintifica pentru anumite specii sau comunitati de plante. Cele 280 de specii de pasari variate ca origine geografica, interes estetic si stiintific, face din Delta Dunarii un mic paradis al pasarilor.

Este evident ca exista potential de piata pentru a creste turismul in Delta Dunarii, atat prin interesul special al unor turisti (precum ornitologie, vanatoare si pescuit ), cat si prin excursii de o zi ale turistilor. Promovarea Deltei Dunarii ca Rezervatie de Interes Mondial ar putea de asemenea influenta pozitiv imaginea Romaniei in lume.

Sensibilitatea zonei poate constitui un dezavantaj pentru promovarea mai ampla a turismului in Delta Dunarii. Alte dezavantaje majore in dezvoltarea turismului in Delta Dunarii sunt:

• o lipsa a informatiei si a reclamei;
• accesul dificil in afara sezonului;
• nivelul scazut al posibilitatilor de cazare;
• dificultatea turistilor de a face rezervatii;
• accesul cu masina si cu trenul foarte dificil.

Efecte adiacente ale turismului

Turismul in zona litorala este de obicei focalizat in sectorul cuprins intre Navodari si Vama Veche, aici existand o retea de hoteluri si facilitati adiacente. Facilitatile de pe litoral au fost construite la sfarsitul anilor 60 si in timpul perioadei 1970-1975. Acestea sunt folosite de obicei sezonier. Calitatea serviciilor hoteliere si a restaurantelor sunt sub nivelul celor din alte tari europene. Printre tarile de la Marea Neagra, Romania detine 1,5-2,0% din cerintele turistice internationale. Din numarul total de turisti in anul 1992 � turistii straini reprezentau 10%, iar in 1993 - 11,2%. Mai mult de 80% sunt reprezentati de turisti europeni s numai 10% din Asia. Dintre turistii europeni, in 1992, 33% reprezentau cei veniti din tarile socialiste ale Europei Centrale si de Est si 63% din alte tari.

Venituri din activitatile de cazare ale turistilor in 1993 (USD)

Turismul reprezinta un sector profitabil pentru economia romaneasca, in general cat si pentru veniturile populatiei locale, in special. Dobrogea are un potential turistic ridicat comparativ cu alte tari de la Marea Neagra, dar acest sector are nevoie de investitii mari in doua directii:

• o imbunatatire a serviciilor si dotarilor turistice, extinderea facilitatilor de turism, salubrizarea sistematica a plajelor,
• dezvoltarea de complexe noi turistice si de agrement in zona costiera, cat si in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.

In ciuda potentialului economic pe care turismul il poate oferi, trebuie sa avem grija sa conservam mediul din punct de vedere estetic si al sanatatii, deoarece mediul reprezinta de fapt suportul pe care acesta se poate dezvolta.

Calitatea scazuta a mediului ameninta dezvoltarea /cresterea turismului deja afectat de o situatie economica instabila ce caracterizeaza cateva tari din zona. Aceasta nu permite investitiile necesare in turism pentru imbunatatirea facilitatilor care sunt indispensabile dezvoltarii sale.

Totusi, supravegherea sanatatii mediului in relatie cu turismul este relativ putin dezvoltata de-a lungul tarmului Marii Negre. Turistii, si in special turistii straini, cer tot mai mult informatii despre sanatatea/curatenia mediului si materiale informationale pe baza carora sa poata selecta destinatia vacantei lor.

Turismul suprasolicita mediu prin cerintele sale sezoniere. In timpul sezonulul turistic (mai-septembrie) este folosit un volum suplimentar estimat de 14.623.000 m³ de surse de apa dulce si ape menajere suplimentare de 9 mil m³ deversate in plus. Problemele sunt supradimensionate de concentratia activitatilor turistice intr-o perioada de timp scurta si in zone specifice, adesea mici, care sunt de obicei subiectul unor presiuni asupra mediului din partea altor activitati economice precum agricultura, dezvoltarea industriei si a populatiei rezidente.

Turismul actioneaza astfel ca un important factor sezonier ce afecteaza ritmul descarcarilor menajere. Volumul total al descarcarilor de ape menajere de la comunitatile costiere ale Marii Negre este estimat la 55 m³/an. Luand in considerare un sejur mediu al turistului de 15 zile /an se poate adauga estimativ o cantitate de reziduuri menajere de 9 mil m³/turist la cantitatea generata de populatia locala.

Prezenta turismului in zona costiera a Marii Negre si incarcatura/impactul sa asupra mediului

Se estimeaza ca totalul costurilor degradarii mediului si poluarii prin pierderea resurselor naturale si de turism si costul sanatatii probabil depasesc semnificativ sumele totale provenite din economia turismului. Costurile totale ale efectelor degradarii mediului si a poluarii si pierderile veniturilor din turism nu sunt cunoscute.

Holera are o importanta deosebita din cauza problemelor publice pe care aparitia acesteia le poate provoca. Astfel, in Delta Dunarii 300 de cazuri intre 1990-1995 au fost raportate catre WHO. Cazuri importante si izbucniri locale pot apare si in alte tari ale Marii Negre.

Efecte negative asupra sanatatii datorate algelor toxice nu au fost raportate in nici una din tarile Marii Negre precum nici existenta unor infloriri algale toxice.Totusi exista un interes ridicat legat de schimbarile survenite in comunitatile fitoplanctonice de-a lungul zonei costiere din Romania si Ukraina.

Principala sursa de contaminare a apelor costiere ale Marii Negre si cauzatoare de probleme de sanatate in cadrul populatiei costiere sunt raurile contaminate de descarcarile menajere si descarcarile directe in mare ale diverselor nave comerciale.

Impactul turismului asupra mediului mai include si deteriorarea peisajului:

• construirea de cladiri fara a da atentie peisajului, duce la aparitiaunor peisaje noi fara nici un fel de armonie cu natura;
• construirea de stalpi de iluminat pe plaje, cateodata prea mari;
• modificarea liniei tarmului urmata de fenomenul de intensificare al eroziunii;
• cresterea importanta a populatiei sezoniere (in timpul sezonului turistic) cauzeaza cerinte aditionale pentru distributia apei de baut si echipamente suplimentare pentru tratarea apelor menajere, ca si cresterea spatiului pentru depozitarea deseurilor solide si tratarea lor;
• cheltuieli suplimentare pentru tratamentul deseurilor solide si lichide, care reprezinta o problema pentru bugetul autoritatilor locale, limitand suma cheltuita pentru alte cerinte ale comunitatii locale;
• existenta suprafetelor ocupate cu cladiri ce sunt folosite numai 3-4 luni pe an.

Legislatie legata de turism - enumerarea principalelor legi in legatura cu acest subiect (daca este necesar ??)

Fotografii, adrese de web - nu am cautat mai serios