Generalitãti: substatele organice într-o apã cu continut foarte scãzut de oxigen sau fãrã oxigen suferã o descompunere anaerobã emanând un miros dezagreabil; spunem cã apa este putrescibilã.

Principiul metodei:albastrul de metil se reduce într-un mediu fãrã oxigen la leucobazã, incolorã. Decolorarea albastrului de metilen se face cu atât mai repede cu cât PH-ul mediului este mai scãzut. H₃C H₃C N Cl⁺ N H₃C H₃C

H₃C H₃C N N H₃C H₃CAlbastru de mrtilen Leucobazã (incolorã)

Reaactivi: albastru de matil, solutie 0,5%.

Mod de lucru: într-o sticlã de 100ml care se închide ermetic se introduce o,1 ml albastru de metilen solurie 0,5% si se completeazã volumul pânã la dop cu apa de cercetat. Se închide imediat sticla evitând pe cât posibil contactul cu aerul în timpul manipulãrii. Operatinea se desfãsoarã la locul de recoltare. Se pãstreazã în laborator la temperaturã de cca 20⁰C la întuneric. Se observã decolorarea albastrului de metil în timp si se noteazã dupã cât timp s-a obtinut decolorarea completã.Calitatea apei se apreciazã dupã urmãtorul tabel:

Stabilitatea relativã a apei este un raport între cantitatea de oxigen continut în apã si cantitatea de oxigen necesarã pentru oxidarea substantelor organice prezente în apã.Stabilitatea este inversul putrescibilitãtii.Dacã decolorarea albastrului de metilen nu începe mai devrame de 7 zile stabilitatea se considerã suficientã.Testul de putrescibilitate ne dã indicatii asupra timpului când apar reactii anerobe în apa de cercetat