1. Masurarea incalzirii globale
2. Agentii incalzirii globale
3. Efectele incalzirii globale
4. Ce s-a facut pina acum?

Ca si in cazul distrugerii stratuluide ozon si incalzirea globala este un bun exemplu legat de modul in care activitatea umana poate degrada mediul la scara planetara. Fenomenul este cuoscut si sub numele de efect de sera.
Unele gaze din atmosfera (vaporii de apa, bioxidul de carbon, ozonul, metanul, bioxidul de azot si unele tipuri de CFC) impiedica disiparea caldurii produsa de pamint in spatiu
Caldura este radiata din nou spre suprafata Pamintului care este incalzita suplimentar. In conditii naturale vaporii de apa sunt cei mai eficienti in producerea efectului de sera. Datorita vaporilor de apa din atmosfera temperatura medie a Pamintului este cuprins aintre +15 grade Celsius si -18 grade Celsius.
Prin comparatie pe Marte unde atmosfera este subtire si nu exista vapori de apa, temperatura medie la suprafata planetei este de -50 grade Celsius iar pe Venus cu o atmosfera bogata in bioxid de carbon temperatura la suprafata planetei este de +430 grade Celsius.
Problema incalzirii globale este legata de accelerarea datorita actiunilor umane a acestui fenomen. Producerea si degajarea in atmosfera a gazelor care produc efectul de sera, a dus la incalzirea usoara a temperaturii medii a planetei cu unele consecinte pentru mediu (cresterea nivelului suprafetei oceanelor, degradarea calitatii vietii in viitor in unele zone).

Ca sa putem sa analizam incalzirea globala trebuie sa avem determinari de temperatura la scara intregii planete pe intervale mari de timp si date privind concetratia gazelor care produc efectul de sera. Astfel de studii s-au facut sistematic din 1957 pentru bioxidul de carbon. Datele de la sol sunt culese de la un mare numar de statii dar in prezent temperatura la suprafata pamintului este determinata si utilizand satelitii.
Cele mai moderne studii privind incalzirea globala se fac utilizind probe de gheata din Antarctica. Fiecare strat de zapada care cade anual in Antarctica se transforma intr-un stat de gheata. Gheata include in ea si mici bule de aer.
Examinarea bulelor de aer aduce informatii complexe privind:

• -compozitia atmosferei in momentul formarii bulei
• -data la care s-a format startul de gheata
• -temperatura in acel moment

Studiile se fac utilizind izotopii radioactivi ai oxigenuluiO16, O18 Toate investigatiile clasice sau moderne au aratat o crestere a temperaturii globale.

Principala cauza a incalzirii globale este cresterea continutului de bioxid de carbon din atmosfera. Alte gaze care contribuie la acest fenomen sunt: metanul, dioxidul de azot, ozonul, CFC11 si CFC12. Concentratia de bioxid de carbon asa cum rezulta din masuratori directe si din studii pe geata antarctica, a crescut de la 270ppm in jurul anului 1000, la 346ppm in 1986, 354ppm in1989.
Activitatile umane care sunt legate contribuie la incalzirea globala sunt producerea si utilizarea energiei (56%), CFC (17%), practicile din agricultura (15%) alte utilizari industrilale.

Pentru studiul incalzirii globale s-au alcatuit modele numerice care sunt procesate pe calculator sau se pot face analogii geografie sau geologice. Exista multe controverse in lumea stiintifica legate de efectele incalzirii globale dar multe ideii sunt acceptate de toata lumea (schimbarile de clima, modificarea nivelului marii, schimbari geomorfologice, schimbari in agricultura, schimbari politice).
Schimbarile climatice: se estimeaza o crestere a temperaturii planetei cu 0.5-2 grade Celsius pina in anul 2050, o crestere a nivelului precipitatiilor si o modificare a distribuirii precipitatiilor la diferite latitudini, o crestere a frecventei furtunilor tropicale. Modificarile nivelului marii: probabil cu 5-40cm pina in anul 2050. Este greu de estimat care vor fi modificarile care vor apare legate de ghetarii din Artica si Antarctica.
O mare parte din ghetari se pot topi (Groenlanda de exemplu 2.7 milioane de km cubi de gheata) si asta poate atrage dupa sine o majora agravare a cresterii nivelului marii. Schimbarile geomorfologice: Marile riuri vor fi puternic afectate de incalzirea globala, multe zone vor fi inundate iar eroziunea in zonele de coasta se va accentua.
Vor fi de asemenea posibile modificari in agricultuara si chiar modificari politice

La conferita de la Rio asupra mediuluisi dezvoltarii din 1992, a fost adoptata conventia cadru asupra schimbarilor de clima. Conventia urmareste scaderea emisiilor de bioxid de carbon sia altor gaze de sera.
Conventia a fost ratificata de unele stat (SUA) si o paret din masurile ei au fost puse in practica. La Rio s-a stabilit si principiul ca tarile in curs de dezvoltare s afie sprijinite financiar de comunitatea internationala prin proiectele GEF pentru punerea in practica a conventie cadru.