Diagrame in lectie:

• Impactul activitatilor antropice
• Eroziunea
• Modificarile ecosistemelor Marii Negre

�n decursul ultimilor 25 de ani, cercet�rile de oceanografie biologic� efectuate de Institutul Rom�n de Cercet�ri Marine, au evidentiat faptul c� dup� 1970 au ap�rut numeroase perturbatii �n structura si functiile ecosistemelor costiere, cauzate de modific�ri importante ale conditiilor de mediu.
Astfel macrofitobentosul a fost �n declin continuu �ncep�nd cu anul 1960, datorit� at�t factorilor naturali (de ex. �ngheturi masive) c�t si celor antropici (depunerea de aluviuni pe fundurile st�ncoase, turbiditate crescut�, sc�derea p�trunderii luminii). Din 1935 p�n� �n anii 1980, de-a lungul litoralului rom�nesc al M�rii Negre au fost identificate 154 de specii de macrofite. Cu timpul, num�rul lor a sc�zut la 77, iar �n perioada 1970 - 1981 numai 69 de specii au mai fost �nregistrate
Alga brun� peren� Cystoseira barbata, care reprezenta c�ndva o caracteristic� a suprafetei st�ncoase din partea sudic� a litoralului si-a diminuat populatiile p�n� la disparitie �n prezent (1971 - 5,600 tone; 1979 - 120 tone; dup� 1980 - numai tufe izolate; �n prezent nu mai exist�).
Flora algal� existent� �n prezent este uniform�, dominat� �n general de unele specii oportuniste cu cicluri de viat� scurte si aproape sezoniere: Enteromorpha intestinalis, Eteromorpha linza, Ceramium elegans.
O biocenoz� caracteristic� unic�, specific� M�rii Negre o reprezint� asa-numitul "C�mp cu Phyllophora al lui Zenov" situat �n mijlocul regiunii nord-vestice a m�rii. �n anul 1950 acesta acoperea o suprafat� de 10.000 km2 , cu o biomas� total� de aproximativ 10 000 000 t. De-a lungul anilor '80 aria c�mpului s-a redus cu aproximativ 3000 km2 , sc�z�nd si biomasa cu 1.400 000 t. �n anii 1990 aceste valori au mai sc�zut cu 50 km2 si 300.000-500.000 t.
Populatia de Phyllophora era o surs� important� de oxigen, dup� unele cercet�ri p�n� la 12.000 000 m3 O2 pe zi. S-au observat multe pierderi �n fauna asociat� acestora, disp�r�nd dintre ele buretii de mare, anemonele, unii crustacei si mai ales peste 40 de specii de pesti caracteristici zonei respective.

Reducerea progresiv� a "C�mpului lui Zernov " cu Phyllophora �n NV-ul platformei M�rii Negre: �n 1950 (1), 1960 (2), 1970 (3), si 1980 (4) ( dup� Zaitev, 1992).

In ceea ce priveste comunit�tile zoobentice acestea sunt marcate de reducerea num�rului de specii �n proportie de 50 - 60 % �n prezent �n comparatie cu 1960, precum si de reducerea a numeroase specii care anterior erau omniprezente �n comunit�ti. Speciile caracteristice ale biocenozei, cu o rezistent� mai mic�, si-au diminuat frecventa.
Dintre Molusca - Corbula mediterranea cu o frecvent� de 100 % si densit�tii medii mai mari de 2000 ex./m2, �n ultimii patru ani, frecventa a fost de 44 % si densitatea medie de 160 ex./m2.
S-a produs o auto-aclimatizare a unor specii bentale larg r�sp�ndite �n medii puternic eutrofizate (Mya arenaria, Rapana thomasiana, Scapharca inaequivalvis) In comunit�tile fitoplanctonice: cresterea amplitudinii si frecventei �nfloririlor algale este o consecint� ecologic� important� a unei eutrofiz�ri mai intense.
O modificare important� recent� �n structura fitoplanctonului este cresterea importan� a proportiei non-diatomeelor (7,7 % �n anii '60, 61,7 % �n anii '80) si reducerea proportiei diatomeelor (de la 92,3 % la numai 38,7 % pentru aceeasi perioad�). Aceste schimb�ri sunt datorate modific�rilor bazei nutritive: reducerea raporturilor Si : N si Si : P (�n detrimentul diatomeelor) si cresterea cantit�tii de substante organice (care favorizeaz� speciile cu afinit�ti mixotrofice care apartin de Dinoflagellata, Englenida, Chrysophyta).
Dou� specii cu un rol minor �n bio-economia pelagialului - Noctiluca scintillansi meduza Aurelia aurita au avut o dezvoltare cantitativ� spectaculoas� �n cursul ultimei decade.
Dup� 1987, a fost observat� o degradare a comunit�tilor zooplanctonice (�n 1990 - 1991, valorile medii ale densit�tilor zooplanctonului trofic au fost de sase ori mai mici dec�t �n 1989), corelat� cu o reducere spectaculoas� a capturilor de pesti planctonofagi.
Reducerea populatiilor zooplanctonlui este atribuit� �n mare m�sur� r�pitorului ctenofor Mnemiopsis leidyi.
Modific�rile ecologice s-au reflectat �n structura taxonomic� a capturilor comerciale (p�n� �n 1960 se prindeau 26 de specii) care au r�mas �n num�r de cinci: Sprottus pholericus, Alosa kessleri pontica, Engraulis engrasicholus ponticus, Odontogodus merlangus euxinus, Trachurus mediterraneus ponticus. Dup� o crestere a capturilor marine p�n� �n anii '80, acestea au �nceput s� scad� dramatic.
Mamiferele acvatice, reprezentate prin delfini, au �nregistrat de asemenea o sc�dere a num�rului lor. �n Marea Neagr� tr�iesc trei specii endemice de delfini: Delphinus delphis ponticus (delfinul comun), Phocena phocena relicta (porcul de mare sau marsuinul) si Tursiops truncatus ponticus (afalinul).
�n deceniul IV al secolului nostru num�rul delfinilor din Marea Neagr� era estimat la 1,5 - 2 milioane de exemplare. Pescuirea intensiv� a delfinilor, �n intervalul anilor 1938 - 1952, c�nd s-a atins cifra record de 135 000 - 140 000 exemplare pe an si mediul advers creat ca urmare a deterior�rii habitatelor a dus la sc�derea considerabil� a stocului de delfini. Conform ultimelor date �n Marea Neagr� mai tr�iesc 96 � 30 mii de Delphinus delphis, 7 � 3 mii Tursiops truncatus si 10 � 3 mii Phocena phocena relicta.
www.dominet.com.tr/blacksea/
www.ipenn.edu/museum/Sinop/SinopIntro.htm
www.nationalgeographic.com/blacksea www.bsrec.bg/
www.hitit.co.uk/regions/blacksea/About.html
www.parliament.ge/SOEGEO/english/blacksea/bsep.htm
www.gpa.unep.org/seas/workshop/blacksea.htm