Prin bogatiile sale naturale si pozitia sa geografica, Delta Dunarii a jucat intotdeauna un rol economic, politic si strategic de prim ordin. Zona dinspre Gurile Dunarii cu relieful sau variat si roditor, cu clima varatica si cu diversitatea de bogatii naturale, a atras prezenta omului.

Pentru timpurile preistorice, vestigiile arheologice sunt singurele izvoare care ne vorbesc de vechimea si formele de cultura si civilizatie ale omului care a trait aici. Dealurile din jur si mai ales promontoriile care patrund in apele complexului lagunar Razem-Sinoe sau in cele ale fluviului sunt situri purtatoare ale vechilor civilizatii locale. Tot litoralul de la Sinoe si pana la insula Popina din nordul lacului Razim a fost vatra de formare si evolutie a civilizatiei neolitice de tip Hamangia � 5000-3000 a.Chr. Figurinele de lut ce apartin acestei culturi sunt exprimari ale unei vieti spirituale cotidiene, iar cele doua statui de lut, cunoscute cu numele de "Ganditorul" si "Femeia sezand", reprezinta familia pereche si considerate capodopere ale artei neolitice universale.

Vestigii ramase din organizarea asezarilor din epoca civilizatiei fierului (1200-500 a. Chr.) au fost gasite pe promontoriile de la Sinoe, Enisala, Babadag, Bestepe (piatra lui Boboc), Tulcea si Somova. Movile razlete insirate de-a lungul fluviului sau pe grindurile Deltei, Chilia si Caraorman, toate pastreaza marturiile spirituale ale etniilor autohtone sau migratoare care au trat ori s-au perindat prin aceste locuri.

Orasul Histria a fost construit pe o insula a golfului Halmyris, iar orasul Argamum pe promontoriul dobrogean cel mai rasarit, capul Dolojman. Aceste orase au fost importante centre economice si sunt des mentionate in documentele contemporane. Totusi, in secolul al VII-lea, ambele orase au fost despartite de mare ca urmare a inchiderii golfului prin depozitarea sedimentelor dunarene si formarii lacurilor Razim si Sinoe. Ca rezultat, economia oraselor a decazut si in cele din urma au fost abandonate. Astazi, ruinele zidurilor de aparare si ramasitele elementelor arhitecturale sunt expuse la muzeul cetatii. Insa, cel mai mare centru economic in perioada romana a fost orasul Halmyris (azi Murighiol). O serie de alte ruine ale vechilor cetati Salsovia (Mahmudia), Talamonium (Nufaru), Aegyssus (Tulcea), Noviodunum (Isaccea) au fost insuficient cercetate.

Dupa criza din Imperiul Bizantin, viata economica si urbana de la Gurile Dunarii se reface. Hartile genoveze, ca si izvoarele bizantine vorbesc foarte mult de pescuitul si de comertul cu tot felul de produse in sec. X-XV in porturile dunarene la Solina (Sulina), Licostoma (Periprava).

Razboaiele ruso-turcesti din sec. XVIII-lea si al XIX-lea, ca si administratia ruseasca in Delta Dunarii de pana la 1856 au distrus tot ce-a putut exista aici din perioada existentei Dobrogei la Tara Romaneasca si la Moldova si mai ales din perioada stapanirii turcesti. Cele doua mari centre comerciale din inima Deltei: Chilia si Sulina, au renascut dupa razboiul Crimeei. In perioada de la 1856 si pana la 1940 Sulina a cunoscut o noua dezvoltare economica si urbanistica.