Biodiversitatea si schimbarile ecologice in Rezervatia biosferei Delta Dunarii

Delta Dunarii este una din cele mai intinse delte de pe continentul european si totodata cea mai bine consevata zona umeda din Europa. Prin varietatea habitatelor caracteristice zonelor umede, Delta Dunarii prezinta o importanta deosebita pentru unele specii de pasari (tabel 2). In acelasi timp, din cele aproape 300 specii de pasari care se intalnesc pe teritoriul rezervatiei, in tot timpul anului sau numai in anumite perioade ale acestuia, peste jumatate sunt specii protejate sau strict protejate de Conventii Internationale.

Pasarile reprezinta doar o mica parte din varietatea de specii intalnite pe teritoriul rezervatiei. Un numar de peste 5200 de specii de plante si animale au fost inventariate pe teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii in perioada 1991-1991 (Tabel 3). Pana la data inceperii inventarierii sistematice a biodiversitatii din rezervatie (1991) nu sunt cunoscute date sintetice referitoare la numarul total de specii existente. Investigatiile recente, enumera tot aproximativ 1000specii, din care peste 100 specii noi. Nu au fost regasite peste 150 specii mentionate in listele semnalarilor anterioare (Ciocarlan, 1994).

Tabel 1. Specii de pasari de importanta internationala pe teritoriul RBDD

Tabel 2. Specii importante care apar pe teritoriul RBDD

In apele interioare ale RBDD exista in jur de 60 de specii de pesti. Majoritatea acestora (40) sunt specii tipice de apa dulce, restul sunt specii eurihaline migratoare: pestii traiesc atat in Marea Neagra cat si in Delta si in Dunare. Institutul de Cercetari si Proiectari Delta Dunarii din Tulcea a monitorizat pescariile din RBDD in ultimii 30 de ani si cifrele indica schimbarea capturilor in timpul acestei perioade, atat in ceea ce priveste cantitatea (captura totala a scazut de la aproximativ 12000 tone/an la mai putin de 5000 tone/an) cat si in ceea ce priveste compozitia acestor capturi (specii valoroase ca sturioni, stiuca si linul aproape au disparut complet). Aceste schimbari au fost cauzate de alterari structurale ale compexului zona inundabila/fluviu/delta si de createrea concentratiilor de nutrienti in apa.

Compozitia pe specii a capturilor de pesti in Delta Dunarii in timpul peruioadei 1969-1992 este data de figura nr. (Untitled 1). Graficul indica existenta a trei perioade distincte, timp in care a avut loc o schimbare in abundenta relativa a populatiilor de pesti:

1960-1970 Stocurile de crap si caracuda au scazut, dar speciile de pesti rapitori cu valoare ridicata cum ar fi stiuca, bibanul si linul erau inca in abundenta.

1970-1980 Stocurile de caras au crescut rapid inlocuind o parte a stocului de babusca in timp ce stocul de lin si stiuca a scazut desi stiuca si bibanul erau inca prezente in cantitati similare.

1980 � 1992 Stocul de platica si alte ciprinide creste rapid iar stocurile de stiuca si biban au scazut rapid.

Pana la mijlocul anilor 1970, apele din Delta Dunarii au putut fi clasificate ca mezotrofe (continut de nutrienti scazut). Apa era limpede, macrofitele erau frecvent intalnite si furnizau adapost pentru stiuca rapitoare. Vegetatia extinsa a asigurat locuri de reproducere si crestere pentru lin si biban. Dupa mijlocul anilor 1970, continutul de fosfor a crescut treptat pana a atins un nivel foarte ridicat, de 0,1-0,15 mg/l. Apa a devenit verde din cauza cantitatii mari de alge albastre prezente; a aparut deficitul de oxigen si s-a observat moartea pestilor. Turbiditatea apei a redus fenomenul de penetratie al razelor soarelui astfel incat vegetatia submersa (macrofite) a disparut. Sistemul acvatic favorabil stiucii si linului a fost distrus si speciile: platica, babusca, caras si salau au devenit dominante in sistem. Aceasta reprezinta un nou echilibru ecologic care va fi tot atat de costistisitor de a-l readuce la starea initiala cat de costisitor a fost pentru a-l aduce la starea actuala.

Activitati cu impact asupra ecosistemelor naturale din RBDD

In ultimele patru-cinci decenii, delta a suferit evident deteriorari in habitate si pierderi de specii cauzate de impactul unei serii de activitati:

• Construirea de diguri in amonte, care au alterat evident regimul natural de inundare;
• Crearea de incinte agricole si piscicole in delta, care au redus zona naturala cu peste 20% din suprafata;
• Nivelele ridicate de nutrienti din apa (fenomen cunoscut sub numele de eutrofizare) care au condus la pierderi dramatice ale plantelor acvatice si la schimbari in structura populatiilor de pesti;
• Activitatile agricole constituie surse de poluare prin folosirea in exces a ingrasamintelor chimice;
• Impactul produs de asezarile umane din teritoriu si zonele limitrofe, prin apele uzate evacuate in reteaua hidrografica a deltei si prin deseurile menajere;
• Poluarea industriala si efluentii care se acumuleaza in icrele pestilor si in ouale pasarilor ihtiofage cum sunt pelicanii si cormoranii, scazand astfel capacitatea lor de reproducere;
• Extinderea canalelor artificiale pentru navigatie care au afectat negativ regimul hidrologic si calitatea apelor lacurilor;
• Gospodarirea defectuoasa a resurselor piscicole si stuficole care conduce la dezvoltarea unei piete negre in pescarii si la colapsul exploatarii stufului.

Aceste pericole si amenintari au fost identificate si impuse atentiei cand Delta Dunarii a fost declarata rezervatie.