Ocrotirea naturii pe plan international

Ocrotirea naturii in America de Nord

Ocrotirea naturii in America de Sud

Ocrotirea naturii in Asia

Ocrotirea naturii in Africa

Ocrotirea naturii in Australia

Ocrotirea naturii in Europa

Ocrotirea naturii in Romania

Sistemul juridic de mediu din Romania pana la 1900

Sistemul juridic de mediu din Romania intre 1900-1990

Sistemul juridic de mediu din Romania dupa 1990

Ocrotirea naturii in Dobrogea

Initiativa de ocrotire a naturii a pornit de la necesitatea de a salva unele specii de plante si animale rare sau pe cale de disparitie, idee ce s-a extins asupra unor zone de inportanta nationala, regionala sau mondiala, declarate rezervatii sau parcuri naturale.

Primele parcuri iau nastere din initiative particulare in germania (1803), SUA (1832), Franta (1853), SUA �Yellowstone (1872).

Ocrotirea naturii in America de Nord
http://www.wcmc.org.uk/protected areas/data

Ideea crearii de rezervatii de mari dimensiuni s-a nascut in SUA (1864) din initiativa lui John Muir. El convinge oficialitatile sa cedeze statului California valea raului Yosemite si Mariposa Grave pentru a se infinta aici o rezervatie naturala pentru protectia rectului tertiar Sequoiadendron giganteum. In 1972, presedintele SUA Th. Roosevelt semneaza prima lege de infintare a unui parc national.

Ocrotirea naturii in America de Sud

Ocrotirea naturii incepe in America de sud in 1872, dar abia in 1940 devine o preocupare de stat. In Argentina, in 1934 se infinteaza parcul national Nahuel Huapi, de 785.000 ha. In prezent exista 11 parcuri nationale. Unul dintre cele mai valoroase este parcul national din arhipelagul Galapagos (750.000 ha), ocrotit din 1935. Azi functioneaza aici Fundatia Internationala C. Darwin. In 1979 acest teritoriu este declarat patrimoniu al umanitatii, unde sunt ocrotite broste testoase gigantice, iguane. http://www.greenbuilder.com/mader/ecotrave/center/honduras/honparks.html

Ocrotirea naturii in Asia

Poate ca in nici o parte a lumii explozia demografica nu a avut un impact atat de puternic fata de natura ca in Asia. In China exista o mare varietate de tipuri climatice, de relief si pedologice, ecosisteme dintre cele mai interesante. Precum si specii vegetale si animale unice in lume. India poseda cea mai veche rezervatie din Asia (parcul Assan), infintat in 1908.

Ocrotirea naturii in Africa

Africa este unul din continentele in care factorul antropic a contribuit in mod profund la modificarea si deteriorarea mediului inconjurator. Marturie in acest sens o constituie pustiul Sahara, vasta intindere de nisip de 7000 km². O activitate salutara in domeniul protectiei mediului ade butat in 1963 cand se semneaza Charta Africana pentru Conservarea naturii.

http://www.wcmc.org.uk/data/database/un-combo.html
In Africa de sud se afla cel mai vechi parc de pe acest continent � Kruger � 1898 � cu o suprafata de 1,8 mil ha, ce adaposteste zebre, antilope, bivoli, gazele, struti, girafe, etc.in total in Africa de S exista 55 de rezervatii naturale, 67 rezervatii forestiere si 33 refugii ornitologice.
In Tanzania, un alt parc de dimensiuni mari (1,3 mil ha) � Serengeti, infintat in 1951 cuprinde specii unice de flora si fauna.

Ocrotirea naturii in Australia

Peste 13.000 specii vegetale se gasesc numai aici, formand paduri tropicale si subtropicale, savane, stepe; aici exista singurul biotop din lume unde exista canguri, ornitorinci, echidne, koala, caini dingo, etc. cel mai important este Kosciusko State Parc, de 600.000ha. http://www.biodiversity.environment.gov.au/protecte/intro.html

.

Ocrotirea naturii in Europa. .

Pe acest continent, unde se apreciaza ca Homo sapiens ar fi aparut acum cca. 35.000 ani , cand padurile se intindeau neintrerupt de la Gibraltar pana in N Scandinaviei, actvitatea umana incepe sa a fecteze echilibrul ecologic inca de acum 2000 ani, problemele acutizandu-se in ultimii 200 de ani, prin defrisari, industrializare, urbanizare, explozia demografica, etc.

Numai in Franta, exista arii protejate de 1,5 mil ha, adica 3% din suprafata totala a tarii (ex.: Parcul Fontainbleu, Camargue, etc)
In Italia exista 6 parcuri naturale, unul dintre ele, Gran Paradiso infintat pe un fost teren regal de vanatoare aici sunt protejate ecosisteme de foioase si conifere, pasuni, flora si fauna alpina (capra ibex, caprioara, ursul brun,etc).
In Grecia au fost create 2 parcuri naturale: Pind (45.000 ha) si Prespa (20.000 ha) si 17 rezervatii printre care si Muntele Parnas.
Germania imparte cu Belgia si Luxemburg asigurarea protectiei unor ecosisteme ce depasesc granitele tarilor respective. Alte pacuri bilaterale se afla intre Polonia, Cehia si Slovacia, ca si intre Polonia si Bielorusia, aceasta din urma adapostind in rezervatia de la Bialowieza cel mai mare efectiv de zimbri din Europa.
In Scandinavia, ca si in Marea Britanie exista pe langa rezervatii si parcuri naturale aflate in administrarea statului si arii controlate de organizatii nonguvernamentale sau rezervatii particulare.

Istoria ocrotirii naturii in tara noastra include mai multe etape

Etapa preliminara , incheiata odata cu aparitia industrializarii. Integrarea armonioasa a comunitatilor umane in natura este demonstrata si de insemnele heraldice ale provinciilor romanesti, lucru accentuat si in scrierile carturarului Dimitrie Cantemir "Istoria hieroglifica" sau "Descrierea Moldovei".
Primele masuri legalesunt asociate declansarii regimului "branistilor" (arii impadurite sau pasuni care nu pot fi utilizate liber de comunitate) si al monumentelor naturii (concept elaborat de Alexander von Humbold). Se constituie primele asociatii de protectia mediului
Organizarea si fundamentarea stiintifica a protectiei mediului a a marcat declararea multor arii ca rezervatii naturale, ca si o stare de emulatie, mai ales a clasei intelectuale spre cauza protectiei mediului
Dupa 1940 � 1950, desi au fost declarate multe rezervatii, impactul antropic a degradat masiv calitatea mediului
Dupa 1990 Romania a ratificat numeroase legi internationale, s-au reorganizat structurile cu atributii in domeniul protectiei mediului si s-au elaborat noi documente normative.

Dreptul mediului, in formula sa actuala isi are originea in documente care atesta inca din secolele al-XV-lea si al-XVI-lea preocuparea legiuitorilor pentru conservarea naturii.

Sistemul juridic de mediu din Romania pana la 1900

Una din primele incercari de reglementare a raporturilor omului cu natura dateaza din vremea lui Stefan cel Mare, care preocupat de protejarea vanatului si a altor resurse naturale a dat "legea branistei", loc unde erau interzise vanatoarea, pescuitul, pasunatul, etc. Despre regimul juridic al branistei se pomeneste si in documente date de Matei Basarab (1646) si Sigismund Batory (1588).

Un pas inainte pe linia masurilor oficiale de ocrotire a naturii il constituie primele incercari de reglementare a folosirii padurilor. Primele servicii silvice s-au organizat in 1739 in Banat, in 1781 in Transilvania si in 1793 in Tara Romaneasca, iar primul Cod silvic - care continea recomandari asupra taierii padurilor, depozitatii si folosirii fructelor si semintelor si intrebuintarii diferitelor esente de lemn si reglementari privind dreptul de proprietate si de folosinta asupra padurilor - a fost creat in 1786 in Bucovina .

Dupa 1800 cultura cerealelor cunoaste o dezvoltare fara precedent care determina cresterea suprafatelor agricole prin taierea padurilor si degradarea accelerata a solurilor. Astfel, dupa 1850 se introduc reglementari care pun ordine in exploatarea padurilor .

In a doua jumatate a secolului al-XIX-lea apar legi ce vizeaza limitarea poluarii de catre industriile insalubre ca si masuri de aparare a sanatatii publice.Tot in aceasta peroada se reglementeaza si pescuitul in apele teritoriale prin demersurile unor oameni de stiinta, printre care Ion Ionescu de la Brad si Grigore Antipa (1896) (tabel 1)

.Tabelul 1: Principalele reglementari de mediu inregistrate pana la 1900 in tara noastra.

Sistemul juridic de mediu din Romania intre 1900-1990.

La sfarsitul secolului al-XIX- lea ia nastere o miscarea de ocrotire a naturii in randul oamenilor de stiinta care, in 1920, creaza Asociatia "Hanul drumetilor", transformata apoi in "Societatea de turism pentru protectia naturii", aflata sub patronajul botanistului Dimitrie Grecescu, pictorului Nicolae Grigorescu, poetului Vasile Alecsandri, scriitorului Calistrat Hogas. Acestora li se adauga naturalistiiGrigore Antipa, Ion Borcea, Ion Prodan, Alexandru Popovici-Baznoseanu, Alexandru Borza, Mihail Gusuleac, etc.

In 1924, Al. Borza publica programul miscarii pentru ocrotirea naturii in Romania, "Problema protectiunii mediului in Romania", care va sta la baza aparitiei primei "Legi pentru protectia naturii", lege care, asa cum spunea E. Racovita in 1928 este alcatuita conform dezideratelor naturalistilor. Legea, aparuta in 1930, prevede instituirea Comisiei monumentelor naturii, care trebuia sa inventarieze, sa conserve si sa disemineze informatii legate de aceste monumente.

In 1933 apare "Buletinul Comisiei Monumentelor naturii", iar in 1934 Emil Racovita prezinta un ghid privind definirea, clasificarea in functie de scop si utilizari, rolul si gestionarea resurselor naturale. Astfel sunt evidentiate rezervatii naturale, stiintifice si turistice, ca si formatiuni geografice , geologice si paleontologice, zacaminte minerale, specii vegetale si animale, etc. In 1935 se infinteaza Parcul National Retezat, urmat de alte rezervatii naturale: Padurea Letea, Fanetele Clujului, Codrul Secular Slatioara, etc .

Continuarea demersurilor de conservarea a naturii a fost limitata de inceperea celui de al doilea Razboi Mondial. O noua lege de conservare a naturii a fost elaborata in 1950 si completata cu un regulament de aplicare in 1954. Sunt subliniate idei ca: monumentele naturii sunt bunuri care apartin intregului popor, iar protectia lor este o activitate de interes general. Legea prevedea de asemenea constituirea de comisii regionale pe langa filiale ale Academiei care aveau drept scop ocrotirea naturii si conservarea genofondului Romaniei, prin inventarierea monumentelor naturii, planificarea explorarii stiintifice a rezervatiilor, pregatirea de publicatii de specialitate.

In 1955 incepe sa apara revista "Ocrotirea naturii", editata de Academia Romana. Este subliniata necesitatea efectuarii de studii complexe pe ariile ce urmeaza a fi declarate rezervatii care sa le acorde un statut provizoriu, timp in care sa fie identificat impactul social si economic raportat la beneficiile stiintifice, turistice, estetice, etc.

In 1960 s-a desfasurat Conferinta Nationala pentru Protectia Naturii pe Baze Ecologice ce a avut ca obiective asigurarea unei abordari pluri- si interdisciplinare a problemelor ocrotirii naturii, stimularea activitatii de cercetare si a educatiei ecologice in invatamantul preuniversitar, ca si popularizarea, prin publicatii a ariilor protejate. Ca urmare a activitatii Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, numarul rezervatiilor a crescut de la 36, cu o suprafata de 15000 ha, in 1944, la 130 si o suprafata de 75000 ha in 1965. Desi pe plan legislativ, reglementarile juridice, ca si unele masuri organizatorice au creat cadrul juridic si institutional adecvat, aplicarea in fapt a fost de cele mai multe ori putin eficienta.

Prima lege cadru in domeniul protectiei mediului a fost elaborata in 1973, iar anul urmator s-a infintat Consiliul National al Protectiei Mediului. Ca urmare a aplicarii legii 9/1973 numarul rezervatiilor a crescut la 395 cu o suprafata totala de 222545 ha. Iata cateva obiective ale legii din 1973:

conservarea ecosistemelor autohtone cu valoare bio-istorica recunoscuta pe plan national si international
conservarea unui patrimoniu cu valoare informativa pentru cercetarea stiintifica
conservarea genofondului florei si faunei ca sursa potentiala pentru viitoarele utilizari practice
conservarea ecosistemelor naturale care atenueaza efectele destructive ale activitatilor antropice
conservarea statutului estetic al naturii
conservarea unui cadru optim pentru valorificarea economica prin dezvoltarea unui turism armonizat cu principiile moralei ecologice (tabel 2).

.Tabelul 2: Principalele reglementari de mediu inregistrate intre 1900 si 1990 in tara noastra.

.Din motive de economie, dupa 1975, au avut loc multe reduceri de personal in cadrul Comisiilor Judetene pentru Monumente ale Naturii, care au fost transformate in organisme onorifice. Din aceleasi motive s-au realizat lucrari de amenajare a teritoriului ce au determinat modificari topografice, climatice, inundarea de mari suprafete, minarea versantilor, etc. (ex.: Raul Mare, in Retezat).In 1982 este editat primul curs universitar de "Protectia mediului in Romania" sub semnatura lui Ioan Pop .

In Romania, pana in 1989 nu a existat un Minister al Mediului. Structurile institutionale de ocrotirea naturii s-au dezvoltat in ultimele 2 decenii pe factori de mediu: protectia solului la Ministerul Agriculturii, a apelor � Consiliul National al Apelor, padurile - Ministerul Silviculturii, subsol � Ministerul Minelor.

Sistemul juridic de mediu din Romania dupa 1990

.In 1991 se infiinteaza Ministerul Mediului, care preia atributiile Consiliului National pentru Protectia Mediului, este autoritatea centrala care organizeaza cadrul institutional,dezvolta, indruma si perfectioneaza activitatea de protectie a mediului, la scara nationala. In prezent functioneaza sub denumirea de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, avand in subordine Agentiile de Protectia Mediului judetene, ca si Regiile Autonome Apele Romane, Romsilva, Ape Minerale. Se infinteaza Comisia Nationala pentru controlul activitatii nucleare si se reglementeaza functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.

In 1995 s-a adoptat o noua lege a mediului, la baza careia, in scopul asigurarii unei dezvoltari durabile, stau urmatoarele principii.

Precautia in luarea deciziilor. Orice decizie economica, sociala, politica trebuie sa ie precedata de o analiza atenta a efectelor pe care aceasta le poate avea asupra starii mediului.
Prevenirea riscurilor si daunelor ecologice. Acest principiu este axat pe ideea ca activitatea de prevenire a riscurilor ecologice este cu mult mai putin costisitoare decat repararea daunelor ecologice, care de multe ori au un caracter ireversibil.
Conservarea ecosistemelor si a biodiversitatii. Ecosistemele folosite de om trebuie utilizate in mod controlat pentru a obtine o productivitate optima, fara a periclita integritatea altor ecosisteme. Pentru acesta este necesara mentinerea proceselor ecologice esentiale ale ecosistemelor in scopul conservarii biodiversitatii.
"Poluatorul plateste". Se insituie diferite forme de raspundere pentru acei factori care prin activitatea lor produc poluare, fara sa ia in prealabil masuri pentru evitarea sau diminuarea acestora pana la limitele prevazute de lege.
Inlaturarea mai ales a poluantilor care pericliteaza sanatatea oamenilor. De o atentie deosebitatrebuie sa se bucure relatia politica � sanatatea populatiei umane, in ideea ca toti oamenii au dreptul la un mediu curat si sanatos.
Crearea sistemului national de monitorizare integrata a mediului. Presupune dezvoltareaunei retele de institutii care au in responsabilitate monitorizarea diferitilor parametrii ai mediului fizic. Integrarea rezultatelor trebuie sa fie urmata de transmiterea lor catre factorii abilitati sa realizeze controlul calitatii mediului ca si de diseminarea informatiilor catre publicul larg.
Utilizarea durabila a resurselor. Dezvoltarea durabila este un deziderat al societatii moderne si presupune utilizarea actuala a resurselor cu respectarea drepturilor generatiilor viitoare de a avea acces la aceleasi resurse.
Reconstructia zonelor deteriorate. Evidentiaza necesitatea planificarii atente a actiunilor de refacere a ecosistemelor deteriorate.
Participarea ONG-urilor si a publicului la elaborarea si aplicarea deciziilor. Conferinta de la Stockholm (1972) a consacrat pentru prima data un principiu ce prevede dreptul la un mediu a carui calitate sa-i permita omului sa sa traiasca in demnitate si buna stare, avand in vedere si obligatia societatii ( organisme guvernamentale si nonguvernamentale, public, etc) de a apara, conserva si imbunatatii mediul petnru generatiile prezente si viitoare.
Dezvoltarea colaborarii internationale pentru asigurarea calitatii mediului. Numeroase reglementari internationale prevad o serie de prncipii ale colaborarii intre state (ex. pentru prevenirea poluarii transfrontaliere).

Legea prevede de asemenea mai multe modalitati de implementare a acestor principii:

Adoptarea unor politici de mediu
Evaluarea impactului asupra amediului al tuturor activitatilor, programelor si proiectelor de mediu
Corelarea planificarii de mediu cu cea de amenajare a teritoriului si de urbanis
Introducerea de parghii economice stimulative sau coercitiv
Elaborarea de norme si standarde de mediu
Promovarea cercetarii fundamentale si aplicative in domeniul protectiei mediului
Instruirea si educarea populatiei .

 

Fig 2. Modalitati de implementare a principiilor legii mediului.

.Dupa 1990 Romania a ratificat o serie de reglementari internationale, cum ar fi: Conventia privind protectia stratului de ozon (Viena, 1985)., Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale in Europa (Berna, 1979),

Conventia privind poluarea transfrontaliera (Geneva, 1979), etc.

De asemenea au fost elaborate mai multe legi care vizau reglemntarea protectiei mediului in Romania (tabel 3).

.Tabelul 3.Principalele reglementari de mediu din tara noastra dupa 1990.

.Tot dupa 1990 literatura de specialitate s-a completat cu un numar mare de lucrari de specialitate si s-au creat specializari in ecologie si protectia mediului in institutii de invatamant superior. Au luat fiinta partide si miscari ecologiste si s-a intensificat colaborarea internationala cu institutii asemanatoare.

In 1994 existau in Romania 586 de arii protejate (4,8 % din suprafata totala a tarii) Au fost inventariate 38.000 specii de plante (23 monumente ale naturii, 290 vulnerabile, 185 periclitate si 17 disparute) si 33.000 specii animale (11 periclitate).

.In Dobrogea, prima rezervatie a fost declarata in 1939 (Dunele de la Agigea). In 1991, numai in judetul Constanta existau 25 rezervatii botanice, forestiere, peisagistice, paleontologice, speologice, cu o suprafata totala de12684,7 ha. (http://arii.student.ro)

.Arii ca padurile Hagieni si Dumbraveni, rezervatia Fantanita � Murfatlar, punctele fosilifere Aliman, Seimenii Mari sau pestera Adam, Gura Dobrogei, ocrotesc specii de flora si fauna tipice zonei de stepa si silvostepa sau peisaje carstice deosebite. Dintr specii le de flora pot fi intalnite bujorul de stepa, stejarul pufos, carpinita, scumpia, mosdreanul, paliurul, carcelul, iar dintre cele de fauna, broasca testoasa dobrogeana, vipera cu corn, calugaruta, gusterul , etc. la acestea se adauga speciile de pasari ocrotite in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii din care face parte refugiul Ornitologic Histria in care pot fi observate egrete, pelicani, berze, cocori, lopatari, gaste cu gat rosu, etc, in total 28 specii de fauna si 13 de flora in judetul Constanta.

Un statut special il are acvatoriul marin 2 Mai � Vama Veche cu o suprafata de 5000 ha ce se intinde pe 7 km in S litoralului romanesc, zona mai putin afectata de poluare din cauza departarii fata de gurile Dunarii. Se gasesc aici faleze calcaroase inalte, separate de mici plaje nisipoase, pe care apar crabi, creveti, bureti, moluste,etc. in urma cu cateva decenii aici erau prezente centuri de Cystoseira , o alga bruna de dimensiuni mari (1 m lungime) care alcatuiesc un refugiu pentru numeroase specii animale si vegetale ca si o bariera impotriva eroziunii tarmului. Datorita poluarii si cresterii cantitatii de suspensii in apa marii ce scade intensitatea fotosintezei, populatiile de Cystoseira s-au redus masiv.

.In regiunea Marii Negre numeroase alte arii au fost protejate pentru caracterul lor special:.

.HARTA , P. 132 � FIG. 1 - BS TRANSBOUNDARY DIAGNISTIC ANALISYS

.