|
 
S-a n�scut �n Germania. �nvat� temeinic, cunosc�nd franceza, engleza,
dar si greaca si latina.
�n 1869 Principesa Elisabeta de Wied se c�s�toreste cu Domnitorul Carol
I al Rom�niei. T�n�ra pereche princiar� este primit� cu c�ldur� de populatia
rom�neasc�.
Iubitoare si creatoarea de art� si literatur�, era o bun� cunosc�toare
si interpret� de muzic�- canto, clavir, org�, avea �n acelasi timp si
calit�ti de pictor. Excelent� amfitrioan�, femeie rafinat� si cult�, Elisabeta
creeaz� un salon pentru oamenii de cultur� �n care se g�sesc Vasile Alecsandri,
Elena V�c�rescu, Mite Kremnitz, Titu Maiorescu si multi altii. �l admir�
pe Mihai Eminescu, consider�ndu-l un mare romantic, ca si pe George Enescu.
�nc�ntat� de frumusetea peisajului rom�nesc, de sensibilitatea si bog�tia
folclorului rom�nesc, Elisabeta �ncepe s� scrie poezie si proz� inspirat�
din realit�tile rom�nesti. Sub pseudonimul literar Carmen Sylva (c�ntecul
p�durii) �si semneaz� creatiile literare.
A l�sat posterit�tii lucr�ri numeroase scrise �n german� si traduse ulterior
de c�tre George Cosbuc, Adrian Marin etc. Principalele volume au fost:
“Poezii rom�nesti”, “Cuget�rile unei regine”, “Povestile
Pelesului”, “V�rful cu dor”, “Cuibul meu”, “C�ntece
din valea D�mbovitei”, “C�ntecele m�rii”. 
“Noi, femeile devenim poete~ spunea Carmen Sylva~ ca si toamna care
respir� �n fiecare adiere a aerului, �n fiecare raz�, �n ultima �nfl�c�rare
a soarelui ce apune.”
Natur� romantic�, sensibil�, poeta scrie sub influenta curentelor epocii
romantismul si simbolizmul, fiind influentat� de atmosfera cultural� a
epocii. St�p�neste arta descrierii, a portretului iar subtilitatea imaginatiei
si plasticitatea stilului ne fac s� trecem peste st�ng�ciile prozadice
si peste prima impresie de artificial.
Simtea chemarea p�durii, iubea c�ntecul p�durii, iubea c�ntecul p�s�rilor
si vesnic neast�mp�rata mare. Codrul �i era frate bun, iar �n mare vedea
viata �ns�si cu zbucium, cu leg�m�nt de valuri si strig�t de pesc�rusi.
Marea “Vrea s� d�ntuiasc�/ Ml�diind bratele �n pornire nebuneasc�/
si c�nt�, at�t de minunat�, c�nt�.” 
Cu o putere de munc� neobisnuit� �si consacr� �ntreaga activitate unor
opere de binefacere, fond�nd societ�ti de caritate si azilul “Elena
Doamna”, societ�tile “Furnica”, “Tes�toarea”,
si azilul de b�tr�ni “Elisabeta”, societatea “Vatra luminoas�”
si altele.
�n ultimii ani de viat� este v�zut� adesea �n cerdacul c�sutei de la Constanta,
aproape de malul m�rii, la intrarea �n port. Fire prietenoas�, distins�,
o umbr� alb� g�nditoare f�c�nd semn cu m�na vapoarelor plecate �ntr-o
directie necunoscut�, aceasta era ultima imagine a Elisabetei cu care
se obisnuiser� const�ntenii care o
priveau cu c�ldsur� si admiratie.
O f�lf�ire de arip� pierdut� �n spuma unui val, un g�nd
curat, un vers de dor pentru tot ceea ce �nseamn� frumusetea acestei
lumi: aceasta a fost Carmen Sylva.
|
|
