La 20 septembrie 1899, prin punerea pietrei de temelie a Hotelului Movil�, pe malul m�rii si a B�ilor Movil�, pe malul lacului Techirghiol, lua nastere Statiunea balnear� Movil�-Techirghiol prima statiune turistica a Dobrogei.. De-a lungul unui secol, p�m�ntul dintre Lacul Techirghiol si Marea Neagr�, sub numele de Movil� Techirghiol, Carmen Sylva, Vasile Roait� sau Eforie, a tr�it perioade mai bune sau mai rele.
Scoala a fost inima localit�tii �n toate perioadele evolutiei ei, iar
oamenii scolii, prin munca lor, continu� de formare a tinerelor generatii
au fost din cei mai activi locuitori ai orasului. La �nceput a existat
o scoal� primar� cu o singur� sal� de clas�. Dup� donatia f�cut� de Societatea
Movil�-Techirghiol �n 1926 a �nceput constructia scolii vechi din strada
Alexandru Ioan Cuza. �n 1956 
Vila
Tamara este cedat� Consiliului Popular si devine Internat Scolar. �n 1960
se �ncepe constructia actualului liceu care este dat �n folosint� la 1
octombrie 1961. �ncep�nd din 1969 Comitetul de p�rinti �ncepe s� str�ng�
fonduri pentru extinderea scolii si construirea unei s�li de sport. �n
1972 este finalizat� extinderea scolii care �n cei 39 de ani de existent�,
la �nceput ca scoal� medie apoi ca liceu de cultur� general�, liceu real-umanist,
liceu industrial sau grup scolar a dat peste 2700 de absolventi. Multi
dintre ei sunt ast�zi personalit�ti de marc� ale vietii culturale, stiintifice
sau economice ale judetului si ale t�rii.
Dupa 1990 s-a pus problema unui nume pentru scoal�. �n urma unei consult�ri democratice a tuturor cadrelor didactice si a elevilor de la liceu s-a luat hot�r�rea ca scoala s� poarte numele “Carmen Sylva”, Grupul Scolar “Carmen Sylva”.
De ce Carmen Sylva? 
Pentru c� acest nume poate da identitatea si personalitatea de care are nevoie o scoal� si pentru c� este o evocare a gloriei trecute a unui oras care �n perioada interbelic� a fost locul �n care se reg�seau elitele intelectuale, politice si culturale ale t�rii. Pentru c� este numele unei personalit�ti a istoriei noastre care a f�cut un scop al vietii din sprijinirea culturii si stiintei nationale si pentru c� este un nume deosebit. Volumul de fat� a fost conceput si publicat �n acest moment aniversar, moment �n care scoala �si schimb� numele. Am fi vrut s� fie si o monografie si un anuar al scolii. Dar pentru o monografie ar fi trebuit s� lucr�m mai mult iar un anuar se cere a fi continuat. Am vrea s� fie asa, dar vom sti dac� vom putea s� o facem anul viitor. Acum ne-am g�ndit c� cel mai bun nume pentru ceea ce v� supunem atentiei este “Incursiuni”. Ideea apartine doamnei profesoare Mihaela Postelnicu c�reia �i multumesc si pe aceast� cale. C�ci ceea ce am reusit s� facem p�n� acum au fost doar niste c�l�torii �n trecut, cu multe lacune si omisiuni si care se cer completate �n timp. Prin acest volum dorim s� facem cel putin dou� lucruri. S� reconstituim istoria localit�tii at�t c�t a fost posibil �n timpul scurt pe care �l avem la dispozitie si c�t mai mult din istoria scolii. Ca s� reusim acest lucru, am �ncercat s� antren�m �n aceast� munc� o mare parte a �nv�t�torilor, profesorilor, elevilor si personalului didactic ajut�tor din scoal�.
Am �ncercat prin investigatii �n oras s� adun�m c�t mai multe documente si m�rturii personale, s� st�m de vorb�, cu cei care de-a lungul vietii lor au fost martori la transform�rile suferite de orasul Eforie si de scoala din acest oras. Am �ncercat s� depist�m colectii particulare de documente, s� descoperim �n arhivele institutiilor din oras, documente care s� ne ajute s�-i reconstituim istoria. Nu a fost prea simplu, este un �nceput si probabil c� �nc� multe lucruri mai pot fi descoperite. Timpul nu ne-a permis s� ducem prea departe investigatiile noastre, dar sper�m ca acest volum, pe care dorim s�-l continu�m printr-un anuar, va fi continuat de generatiile care vor veni, cu sprijinul tuturor cet�tenilor orasului. De-a lungul timpului �nv�t�torii si profesorii scolii din Eforie Sud au fost preocupati de studiul istoriei localit�tii noastre. Din p�cate p�n� acum nici una din �ncerc�rile de monografie lucrate de cadrele didactice sau fostii elevi ai scolii, nu au fost publicate si o bogat� experient� didactic� s-a pierdut. Am �ncercat �n prima parte a acestui volum s� public�m ceea ce am reusit s� descoperim �n timpul scurt pe care l-am avut la dispozitie.
Am �ncercat �n primul r�nd s� g�sim monografia domnului �nv�t�tor Ticu, despre care au povestit mai multe persoane, fosti �nv�t�tori si profesori sau locuitori ai orasului, dar �ncerc�rile noastre nu au fost �ncununate de succes. Nici familia, nici alte persoane din oras, nu au putut s� ne pun� la dispozitie aceast� monografie. Se pare c� dou� exemplare din monografie au r�mas �n fisetele prim�riei �n decembrie 1989, dar nimeni nu mai stie (sau nu mai spune) ce s-a �nt�mplat cu ele. �n lipsa acestei monografii �n cea de-a doua sectiune a lucr�rii, vom evoca personalitatea �nv�t�torului Ticu. Prima �ncercare de monografie pe care am inclus-o �n volum este cea a doamnei �nv�t�toare Elena Toma, plecat� dintre noi de cur�nd si a c�rei memorie dorim s� o omagiem si pe aceast� cale.
A doua �ncercare de monografie, intitulat� “Orasul dintre ape”, apartine Danei Predulea. Absolvent� a Liceului industrial mecanic Eforie Sud, �n promotia 1986, Dana a absolvit Facultatea de Nave a Universit�tii din Galati, apoi a predat doi ani istoria, �n scoala noastr�. �n acest scurt r�stimp, Dana a reusit printr-o munc� asidu� �n Arhivele Statului din Constanta s� contureze, o prim� lucrare de aceast� anvergura. O a treia prezentare legat� de istoria interbelic� a orasului este cea a Mihaelei Vintil�, care descrie unul din conflictele care au marcat istoria orasului, cel dintre Prim�ria Carmen Sylva si Societatea Movil�-Techirghiol. Am �ncercat �n continuare s� evoc�m c�teva din marile personalit�ti din istoria orasului, folosind documente, fragmente din literatur� si m�rturii ale fiilor orasului, Sever Movil� si Victor Climescu. Poate nimic nu poate contura mai exact viata unui oras dec�t un studiu demografic.
Prezentarea “C�ti am fost c�ti am r�mas...”, f�cut� de Alin Lupascu, student anul 4 la Academia de Studii Economice din Bucuresti, reuseste s� contureze foarte bine problemele tercute si prezente ale statiunii. Tot Alin Lupascu a fost si coordonatorul sondajului de opinie realizat pe un esantion de circa 900 de persoane �n localitatea noastr� si care �ncearc� de aceast� dat� s� creioneze viitorul localit�tii. P�rtile a doua si a treia a lucr�rii �ncearc� s� descopere c�t mai mult din istoria scolii, �ncep�nd cu perioada interbelic� pentru care s-au utilizat unele documente de arhiv� si continu�nd cu perioada modern�. Sunt evocate cateva figuri de fosti �nv�t�tori si profesori, idei legate de formele moderne de educatie pe care �ncerc�m s� le promov�m �n scoal� sunt prezentate cifre, liste si tabele. Suntem �ntr-un an centenar. Pe 20 septembrie 1999 se vor �mplini 100 de ani de la punerea pietrei de temelie a orasului, prin �nceperea constructiei Hotelului Movil� si a B�ilor Movil�. 100 de ani nu �nseamn� foarte mult. Ar trebui s� reg�sim �n documente scrise toat� aceast� istorie, s� putem stii cu precizie ce s-a �nt�mplat, unde si c�nd s-a �nt�mplat, cine au foat actorii? Si totusi nu este asa de simplu. Dou� r�zboaie mondiale si perioada nationaliz�rii au sters multe documente din arhive, martorii oculari au decedat iar putinii pe care �i mai putem intervieva dintre cei b�tr�ni, au o memorie selectiv�. Multi din ei se tem �nc� (De ce se tem oare? Sau ce isorie cumplit� au tr�it dac� �nc� se mai tem?). Relateaz� ce au tr�it, dar evit� s� povesteasc� toate detaliile. Putini vorbesc despre perioada legionar� sau despre cea stalinist� deschis. Si totusi am reusit s� descoperim multe documente si multe persoane interesate s� ne ajute s� descoperim trecutul.
Dar si unele care ne �ntrebau: Pentru cine si pentru ce vreti s� faceti asta? Cine are nevoie s� stie ce a fost? Cele doua planuri de parcelare si sistematizare ale statiunii, din 1898, aprobate cu decizia Prefecturii Constanta Nr. 7007 din 21 iunie 1898 si din 1922, aprobat de Consiliul Tehnic Superior cu Jurnalul Nr. 70 din 5 Mai 1922, dovedesc profunzimea judec�tii celor care au ctitorit aici, pe malul marii, �ntre lac si mare “Orasul dintre ape”. Planul din 1922, lotizase �ntr-o viziune modern�, toat� suprafata de teren a fostei mosii a lui Kog�lniceanu, p�n� aproape de Farul Tuzla. Este incredibil s� vezi pe harta g�ndit� �n 1922, Cazinou cu galerie de plimbare, S�li de fizioterapie, B�i de n�mol, Centru Sportiv, Sanatorii si Gr�dini Publice, Bulevarde cu scuaruri si unde? Acolo unde p�n� acum nu s-a f�cut dec�t agricultur�. O viziune exagerat�, o evolutie stopat�? Timpul ne va ajuta s� afl�m r�spunsul. Multe lucruri necunoscute, multe dileme. Probabil cea mai mare. De c�nd se numeste statiunea Carmen Sylva? Data de nastere a localit�tii, ca oras este 1928, data de la care �n oras a fiintat o prim�rie autonom�, dar exist� vederi cu stampila Carmen Sylva (sau Carmen Silva) care pot fi datate 1913 (�n colectia Victor Nicolaie) iar una din h�rtile de parcelare cu loturile puse �n v�nzare de pe proprietatea domnului Ioan Movil� are trecut numele Carmen Silva �n parantez�, pe lacul Techirghiol. Harta are pe ea prima lotizare, deci este anterioar� anului 1922. S-a numit lacul Techirghiol Carmen Silva, a fost o tentativ� de schimabare a denumirii care nu a avut succes? Deocamdat� este greu de precizat.
Pagina aceasta ca si volumul Incursiuni este un �nceput. O provocare pentru elevi si profesori, pentru cet�tenii orasului de ieri si de azi pentru autorit�tile locale. O provocare la studiu si la investigare. Trebuie s� �ncerc�m s� ne redescoperim si s� ne asum�m trecutul. Trebuie s� re�ncepem s� dur�m, s� construim.
 |
 |
|
MEDALIA JUBILIAR� A STATIUNII BALNEARE MOVIL� TECHIRGHIOL FONDATORUL
STATIUNII BALNEARE MOVIL�- TECHIRGHIOL*JOAN I. MOVIL�* XXV
ANI DE LA �NTEMEIEREA STATIUNEI BALNEARE MOVIL�- TECHIRGHIOL 1899-1924.
20 SEPTEMBRIE. |
Carmen Sylva 100 de ani de existenta
Misiunea Opinii si sugestii legate de web la [email protected]