| |
Cetatile antice dobrogene
Histria, Tomis si Callatis au inflorit in antichitate pe litoralul
getic al Dobrogei
romanesti de azi.Aceste orase comerciale au intretinut intense legaturi
economice cu regiunile carpato-danubiene si au exercitat o mare
influenta
asupra dezvoltarii societatii geto-dace accelerandu-i progresele.
Sunt cele mai vechi asezari urbane din preajma tarilor geto-dace
si totodata focare directe ale superioarei civilizatii elenice,
izvor al intregii civilizatii europene. Istros sau Istria-pe latineste
Histria- cea mai veche dintre ele , a fost creata de vestita cetate
ionica Milet, de pe coastele egeice ale Asiei Minore, la sud de
gurile Dunarii, in fundul golfului care,prin innisipari ulterioare
,avea sa devina actualul lac Sinoe.
Numele sau grec era luat de la acela al Dunarii ,careia geto-tracii
ii spuneau
Istros.
Principalul scop al intemerii unei colonii milesiene in acel loc
consta in exploatarea marii ,cai de patrundere comerciala in interiorul
tarilor geto-
dace,pe care o constituia fluviul si mai ales in manosul pescuit
din Delta.
Multumita acestor baze economice ,Histria a ajuns curand la o deosebita
inflorire.
In secolul V i.e.n, ca urmare a dezvoltarii sale economice la Histria
s-au produs conflicte intre aristrocratie ,care,in virtutea traditiei
,detinea monopolul drepturilor politice si masele de negustori ,
corabii si meseriasi, care nu aveau acces la organele de conducere
si la magistraturi ,desi ,prin munca lor si adesea si prin averea
lor, jucau rolul principal in prosperitatea cetatii.
Aristotel prezinta aceasta lupta de clasa de la Histria ca un exemplu
tipic de
transformare sociala produsa in interiorul multor cetati elenice.
La inceputul
dominatiei romane ,cand l-a gazduit pe poetul exilat Ovidiu,orasul
era deja
principalul centru al Dobrogei ,pentru ca ulterior sa devina ,,
prea stralucita
metropola a intrgului Pont Stang”, cum se va intitula in inscriptii
si si pe monede.
Cele trei cetati elenice erau oarecum specializate prin principala
lor baza
economica :pescuitul la Histria, transbordarea comerciala la Tomis,marea
agricultura la Callatis. Erau organizate dupa modelul tuturor oraselor
grecesti,
formand state independente, cu teritoriul lor propriu, cu mijloacele
lor de aparare, cu viata lor autonoma. Autoritatea lor politica
era reprezentata de Sfat , denumit si,,bule” si de Adunarea
poporului denumit si,,demos’’ . Membrii Sfatului si diferiti
magistrati erau alesi anual de catre popor.
Magistratul de frunte, era la Histria si la Tomis, preotul Zeului
Apollon, iar la
Callatis, cetate dorica, un ,,basileus’’ al carui nume
insemnand ,,rege’’, n-avea totusi nici o semnificatie
monarhica.
Dupa intrarea lor sub autoritatea Imperiului roman, Histria, Tomis
si Callatiss,au pastrat institutiile lor autonome, respectanduli-se
regimul de cetati ,,aliate’’ si dreptul de a bate moneda
proprie, dar numai din bronz.
Histria,Tomis si Callatis si-au mentinut activitatea economica si
legaturile cu
populatiile din stanga Dunarii pana la parasirea Dobrogei de catre
Imperiul roman de la Rasarit, in cursul secolului al VII-lea, cand,in
urma atacurilor repetate ale avarilor si protobulgarilor, vor fi
definitiv distruse,dupa mai bine de dousprazece secole in care fara
intrerupere, asiduu si creator, au raspandit pe teritoriul patriei
noastre valorile civilizatiei elene.
|
|
