| |
Stepa dobrogeana
Stepa din Dobrogea, ca vegetatie ierbacee primara --- zonal determinata
de factorii pedoclimatici si istorico-geografici regionali - a fost
în decursul ultimelor doua secole masiv destelenita si folosita
pentru culturile agricole, mult mai rentabile, iar suprafetele de
pajisti cu vegetatie stepica destinate pentru pasuni, s-au redus
tot mai mult, ocupând în ultimii ani numai 10-20% din
teritoriul dobrogean, asa cum apare din tabelul care urmeaza.
Bogatia florei si a vegetatiei dobrogene a fost semnalata de botanisti
si fitogeografi în diferite lucrari pentru a pune în
valoare stepa dobrogeana.
Vegetatia litoralului se încadreaza în vegetatia zonala.
Pe litoral cea mai
caracteristica este vegetatia de nisipuri si de saruri marine (psamofite
si
halo-psamofite), care formeaza o zona îngusta si neregulata
situata de-a lungul
tarmului Marii Negre, cu directia NNE-SSV. Aici se întâlnesc
insular si vegetatie de balta (higrofite) din jurul lacurilor dulci
de litoral. Tot în aceasta zona catre stepa, pe nisipurile
deja consolidate patrund si numeroase specii stepice (xerofite).
Tarmul înalt (faleza) face legatura directa cu formatiile
vegetale din zone de stepa, silvostepa si chiar padure.
Pentru a face cunostinta cu vegetatia litorala concreta, vom urmari
asociatiile
vegetale ce le vom întâlni pe itinerariile preconizate
si schitate în tabel.
Descrierea vegetatiei de pe trasee se va face în ordinea întâlnirii
lor pe itinerar, ca punct de placare fiind Constanta. Totusi pentru
o sistematizare a asociatiilor întâlnite vom cauta sa
le descriem legate de principalelel forme de relief, cât si
de natura conditiilor edafice determinate, grupându-le în
urmatoarele categorii:
---vegetatia nisipurilor si a dunelor litoralului maritim;
---vegetatia tarmurilor abrupte;
---vegetatia reliefului ses pâna la dealurile Babadagului.
|
|
