| |
Muzeul de arta populara Constanta
 Idea
de etnografie in Dobrogea este relativ recenta, datand din ani 60.
Primele achizitii au fost realizate de abia in anii (1971-1972) facandu-se
in afara unor criterii stiintifice de rigoare, implicarea propriuzisa
in cercetarea etnografica a Dobrogei urmind a se realiza incepind
cu vara anului 1973.In
consecinta , anii (1973-1978) au fost cei in care s-au alcatuit colectiile
de arta populara din Dobrogea ce ,urmau a alcatui nucleul de patrimoniu
al Muzeului. In anul 1975 orasul Constanta beneficiaza de deschiderea
unei prime expozitii de arta populara din Dobrogea cu obiecte din
patrimoniul propriu. Astfel pentru prima data se pune in evidenta
specifificul rominesc al unui concept de arta rominesc Dobrogean care
si-a relevat pe parcurs originalitatea in contextul unitati cu arta
populara romineasca, in genere .
Prin asezarea sa Constanta constituie o fereastra deschisa pentruturistul
venit din lumea larga, care vede prin ceea ce i se oferao imagine
de ansamblu a Romaniei, imagine intregita corespunzator si sub aspect
etnografic.Muzeul de Arta Populara Constanta dispune si de o sala
pentru organizarea de expoziti temporare unde pot fi vizionate genuri
ale creatie artistice, care ii intregesc imaginea de ansamblu .
Muzeul are in o sala dedicata icoanelor pictate , aceasta fiind prezenta
la parterul Muzeului unde, dupa principiul evolutiei cronologicesi
stilistice, sunt alaturate piese provenind in cele mai cunoscute ateliere
rurale si urbane ale Transilvaniei: Nicula,Gherla, Schei Brasovului,
Moieri Albei
Iulia, Marginimea Sibiului, Fagaras, Laz si Lancram .
Sala de ceramica a Muzeului este reprezentata dintr-o bogata colectie
de ceramica ilusrand varietatea morfologica a principatelor tipuri
de vase de uz, de decor sau recuzita ritulica si inepuizabilul repertoriu
motivistic transpus intro diversitate de tehnici ornamentale, si-au
aflat locul, in doua dintre salile muzeului, doar acele piese cu
rol statornic in sistemul de decorare a interiorului taranesc.C
eramica de pe valea Izei alaturi de cea de Kuty dezvaluie aceleasi
radacini stilistice Bizantine.
Exponentele de lemn sunt grupate intr-o sala anume a Muzeului fie
ca sunt unelte sau ustensile din industria casnica textila, piese
de inventar pastoral sau de recuzita ceremonila legata de etape
si momente importante ale vieti, toate poarta semnul harului creator
al taranului, care a simtit nevoia sa intervina asupra celor mai
neinsemnate obiecte din preajma sa, innobilindu-le formele printrun
decor perfect acordat caractersticilor materialului.
Prelucrarea artistica a metalelor este pusa in evidenta printr-un
grupaj de recipiente de uz casnic (gospodaresc), lucrate din arama
prin ciocanire si raspindite frecvent de-a lungul malului sting
al Dunarii, in asezari de campie, unde au substituit vesele marii
de ceramica si in Dobrogea.C olectia
de podoabe metalice surprinde si specificitatea pieselor purtate
de aromini in toate peninsula Balcanica.Discurile de argint ciocanit
si gravat asociate ades cu siruri de monede si aplicate pe caciula
miresei asemeni cerceilor mari de tampla, cordoanele din din arama
argintata cu paftale marii filigranate, inviorind austerul costum
din dimie neagra sau lanturile de argint pentru briceag prinse pe
vestele decoarate cu gaitane al barbatilor, dar si de turco-tatari
stabiliti de secole in Dobrogea manifestind un gust deosebit pentru
podoabele aduse din caucaz, in special pentru acele cordoane cu
suport textil metalizat auriu sau argntiu, paftale, aplice si bumbi
de argint decorate in tehnica niello.
Tesaturile marii de lana sunt asociate, dupa criteriul specificitati
zonale, altor categorii de textile cu functie decorativa in cadrul
interiorului taranesc, cu exceptia unei serii anume de scoarta din
veacul al XIX-lea decorate in campul central numai cu motivul arborelui
vieti, provenind din Moldova deNord, Bucovina, Basarabia si Oltenia.
Fete de masa sau de perna, cearsafuri si mai ales stergarele pentru
decorul interiorului, de o mare diversitate zonala, pun in evidenta
un bogat repertoriu ornamental perfect adaptat tehnicilor de decorare.Navadite
si tesute intr-un numar mai mare de doua sau de patru ite, capatind
o tesatura reliefata, tesaturile Moldovenesti sau cele Bihorene
diferentiate prin gama cromatica a motivelo, se alatura grupajele
de textile Dobrogene si Muntenesti realizate in combinati de bumbac
si borangic, cu ornamente ajurate sau alese peste fire si celor
transilvanene si banatene lucrate din canepa si bumbac, uneori in
tehnica numita Karamani.
Trei dintre salile muzeului sunt destinate prezentarii tipologicea
portului popular de sarbatoare. Se pot distinge cele trei tipuri
de costume de femei, cu variantele lor zonale stabilite in functie
de piesa care acopera trupul de la talie in jos :costumul cu doua
catrinte, purtat aproape toata aria Transilvaniei , cu exceptia
zonelor vestice, in sudul Olteniei si Munteniei si in Dobrogea.,
costum cu fata, specific intregi Moldove , partile nordice ale Munteniei
si sud-estul Transilvaniei si costumul cu volnic, raspandit in nordul
Olteniei. Pentru Banat este caracteristica o varianta a portului
cu doua catrinte-costum cu aprege, destinat tinerelor fete care
dupa momentul casatoriei renunta la aprendul cu franjuri policromi
din fata in favoarea unei catrinte.Pentru gateala capului s-au impus
in Moldova stergarul tesut din bumbac, in Dobrogea, Muntenia si
Oltenia -marama fina din borangic, in Banat ceapsa si in Transilvania
nafranele negre sau inflorate.
Costumul de barbati, comparativ cu tipologia variata si cu opolenta
decorativa a celui de femeie, prezinta o structura unitara remarcata
pe toata intinderea teritoriala, doar unele particularitati de crai
sau de dispunere a campiilor ornamentale diferentiaza piesele expuse.
Realizator :Gradinaru Florin Marius (cls aXi-a B)
|
|
