|
Marea in Muzeul de Arta de la Constanta
"Comunicarea directa dintre artisti si natura Dobrogei a generat
o peisagistica evocatoare, ca in lucrarile lui Vermont, o armonie
delicata a coloritului la Tonitza, o materializare a intinderilor
de apa si nisip prin densitati si straluciri de pasta ca la Petrascu
si o modelare a spatiilor prin recompunere vizuala la Lucian Grigorescu
si Darascu."
Plasticienii romani nu picteaza foarte mult marea asa cum a surprins-o
pictorul rus Aivazovski. Ei surprind mai mult tarmul, relatia omului
cu marea si peisajul dobrogean. Daca ar fi sa inventariem picturile
marine ele sunt destul de putine. Stefan Popescu ar fi unul din
cei care au surprins marea ca peisaj intr-o anumita gravitate, cu
tonalitati de verde si albastru.
Trebuie subliniat ca marea devine un subiect pentru pictura noastra
odata cu inceputul secolului XX cand incepe sa se identifice cu
ideea de recreere si spatiu turistic. Aceasta relatie cu marea descoperita
drept un spatiu destinat destinderii si contemplarii, o surprinde
foarte bine cunoscutul pictor interbelic Gheorghe Petrascu care
este considerat unul dintre cei mai importanti autori de pictura
marina din creatia plastica romaneasca. El stabileste o relatie
intre femeie si peisajul marin, la el marea este calma, iar compozitia
tablourilor sale degaja o anumita stare de detasare si eleganta,
datorita elementului feminin omniprezent.
Stefan Dimitrescu are un tablou de mari dimensiuni intitulat "Femei
la plaja" in care surprinde vigoarea si sanatatea unor femei
care se bucura de mare si de soare. In acelasi context, pictorul
Samuel Mützner picteaza nuduri pe malul marii printre stanci,
transmitand privitorului o stare de bucurie si entuziasm prin prospetimea
culorilor si dinamismul compozitiei. Aceeasi placere si cochetarie
a femeilor care se bucura de mare o surprinde si pictorul Ion Theodorescu-Sion
in tabloul intitulat "Femei pe plaja".
O creatie care surprinde atmosfera de altadata a teraselor Constantei
este Dimitrie Hirlescu: oameni de diverse nationalitati isi sorb
linistiti berea pe o terasa pe malul marii. Pentru Theodor Pallady
conteaza mai mult peisajul si ambianta Constantei la fel cum surprind
si alti pictori notabili ca Dimitrie Ghiata si Henri Catargi. Pentru
Marius Bunescu marea este un element care tulbura peisajul, tablourile
sale surprinzand foarte bine tarmurile inainte de furtuna. Exista
un singur tablou care descopera specificul vietii pescaresti intitulat
"Plase la uscat" de Samuel Mützner.
Nicolae Vermont si Alexandru Ciucurencu picteaza Portul Constanta,
imaginile celui dintai surprinzand dinamismul activitatii portuare.
O lucrare foarte originala este cea a Magdalenei Radulescu, o acuarela
intitulata "Barca in port", un fel de imagine in oglinda
a unui velier.
In lucrarile lui Ion Tuculescu, marea are consistenta, este involburata
si culorile sunt foarte vii, pictorul preferand coastele Mangaliei.
Chiar daca omul nu este prezent in lucrarile sale, marea pictata
de Tuculescu reprezinta tumultul vietii, iar varietatea de culori
ar sugera bucuria din ochii oamenilor in momentul intalnirii cu
marea.
Atrasi de miscatoarele carari fiecare pictor a descoperit spatiul
marin in functie de temperamentul sau artistic si de tehnica utilizata.
Gheoghe Petrascu confera apei straluciri de smalt, Stefan Dimitrescu
are peisaje marine sobre cu un colorit nuantat cand limpede si stralucitor,
cand incarcat de rezonante grave, Nicolae Tonitza se individualizeaza
prin caldura si lumina ce-I inunda tablourile sale, prin puritatea
si limpezimea transparenta a apei, Nicolae Vermont populeaza marinele
sale cu hamali, muncitori in port, ambarcatiuni ce se indreapta
spre tarm sau il parasesc intr-o continua miscare. La Ion Tuculescu
marea este vesnic nelinistita si nestapanita, iar paleta coloristica
foarte vie.
La Muzeul de Arta din Constanta, in momentul vizitei noastre, pe
13 Ianuarie 2002 era si o expozitie a pictorilor constanteni contemporani
prezenti si cu lucrari dedicate spatiului marin. Intalnim dramatism
si culoare, multa forta si compozitii neobisnuite in lucrarile pictoritelor
Loretta Baluta, Eugenia Botezatu, Lucia Balacescu si Daniela Turcan.
In contrast cu pictoritele, Nicolae Manolescu surprinde aspecte
din Constanta.
Directorul Muzeului de Arta din Constanta, criticul doctor in istoria
artei Doina Pauleanu ne-a marturisit ca nu exista nici o lucrare
dedicata spatiului local care sa nu fi fost expusa, pentru ca una
din intentiile muzeului a fost de a pune in valoare toata creatia
dedicata spatiului dobrogean.
Veronica Socarici
|
|