| |
Costumul popular dobrogean
Portul popular reprezinta
un document de viata si trebuie considerat ca atare.Strans legat
de existenta omului ,costumul popular a reflectat in decursul timpului
,asa cum reflecta si astazi ,mentalitatea si conceptia artistica
a poporului.Costumul popular s-a dezvoltat odata cu istoria ,fiind
expresie a traditiilor inchegate de-a lungul veacurilor .Formele
de viata sociala politice in care a trait poporul roman in general
si taranimea romana in special -isi gasesc o oglindire plastica
in felul de a se imbraca si mai ales in felul de a ornamenta artistic
vestimentatia.
In confectionarea imbracamintii creatorul popular s-a
supus anumitor <<canoane>> care stau la baza formei(a croielei),a
structurii costumului ,a compozitiei ornamentale ,a amplasarii acestora
in spatiu si a coloritului .Relatiile bine stabilite intre aceste
valori - in perfect de acord cu scopul practic al costumului
- sunt rezultatul unei indelungate expeirente si supuse unor discipline
riguroase care se integreaza in traditie si confera costumului popular
calitatea de << creatie autentica >>
cu valoare de document.Peste intrega intindere a tarii noastre portul
popular se incradeaza intr-o
unitate de stil generala ,reprezentand tipologia costumului romanesc
,ale carei caractere intrunesc trasaturile esentiale de vestimentatie
purtata de tarani pe suprafata Romaniei.De la o regiune la alta
insa,costumul a primit - pe parcursul istoriei -aspecte diferite
.Notiunea de costum traditional autentic se refera la creatia populara
structurata pe anumite elemente de stil ce s-au perpetuat in zonele
constituite etnografic.In sudul tarii noastre ,realitatile istorice
oglindite in etnografie ne-au dus la conturarea unei intinse regiuni
de cultura populara cu elemente comune care leaga portul
popular dunarean.Costumul popular din Dobrogea se inscrie
prin toate elementele ce le detine in stilistica spatiului dunarean.Privind
costumul popular ,in urma cu doua decenii ,aceasta zona a fost considerata
,ca o pata alba pe harta etnografica a tarii noastre.Nu se cunostea
costumul romanesc autohton ,fiind considerat inexistent.Pentru a
contribui la elucidarea costumului popular din Dobrogea Muzeul <<Deltei
Dunarii >>a organizat o cercetare a costumului din asezarile judetului
Tulcea ,completata fiind cu studiul materialului de port popular
existent in depozitul muzeului.Cautat cu persevsrenta si rabdare
,costumul bastinas apare scos bucata cu bucata din lazile batranelor
.
informarile orale completeaza uneori ,lipsa materialului real.Costumul
iese la iveala intreg,originar si adevarat vorbind de secolul trecut
si abia intrat in secolul nostru.prima forma dateaza de la afarsitul
secolului trecut si o consideram originara prin puritatea croielii
si a decorului traditionar .Este camasa dreapta ,cu doua pestelci
cu <<pisc>>,la femei si camasa tot dreapta cu pantalonii largi
,incretiti(inchisi la culoare) si braul rosu la barbati.Acest costum
completat cu imbracamintea contemporana a capului ,il consideram
prototipul portului popular rormanesc din zona de nord a Dobrogei.Costumul
femeiesc din Tulcea se incadreza in tipologia portului popular cu
doua <<catrinte>> forma de port ce apartine campiei dunarene
- avand si o larga raspandire in Transilvania si Oltenia de nord.O
filiera mai restransa leaga costumul dobrogean de cele trei zone
etnografice invecinate:Ilfov,Ialomita si Braila ,inrudite prin unele
elemente comune.Portul barbatesc ,avand aceeasi componenta pe intreg
teritoriu tarii ,prezinta aici unele particularitati cu carecter
local.
Dintre elementele comune ce leaga costumul dobrigean
de intreaga campie dunareana ,amintim : camasa dreapta - numita
in literatura de specialitate <<dalmatica>> - panza invargata
(<<panza cu chenar>>)sau << chirachie>>tesuta din bumbac
si borangic ,croiala camasii cu sstemele de intercalat clinii dar
mai ales un ornament aplicat la tivuri numit :<<bibiluri>>,<<coltisori>>,<<bagatele>>,etc.
sub forma de feston sau dantela , realizata cu acul .Toate aceste
elemente ,alaturi de tehnicile de cusatura ce ne amintesc sistemele
broderiei bizantine si o deisebita atentie acordata celor mai mici
detalii apartin de asemenea spatiului dunarean.
Un alt element comun este catrinta
,numita <<boscea >> , <<ota>> sau << pestelca
>>ce prezinta in aria mai restransa a zonelor : Dobrogea , Braila
,Ialomita si Ilfov o formula de ornamentatie neintalnita in alta
parte a tarii.Din portul barbatesc remarcam caciula rotunda ,camasa
dreapta ,braul foarte lat ,care se omporta rosu dar si alb ca si
culoarea <<seina>>si pantalonii largi ,de o croiala specifica
determinata de conditiile climatice.O pronuntata unitate prezinta
hainele confectionate din dimie ,in variatele lor forme intre care
:<<ipingeaua>> numita in Drobogea si <<manta>>(haina
specifica de stepa) sau <<gheba>> si << abalusa>> scurta
,reprezinta cele mai raspandite piese confectionate din dimie ,din
Dobrogea.Pe intrega zona de pe cursul Dunarii,incepand de la Daieni
si pana la Somova ,se mai pastreza inca in lazile batranelor costumul
autentic dobrogean care in aceasta zona a fost purtat de intreaga
populatie.Preocuparea noastra se indreapta inspre aceasta zona a
campiei dunarene (ambele judete dobrogene) unde apare cel
mai autentic costum dobrogean.Costumul femeiesc purtat de populatia
bastinasa din dobrogea se compune din urmatoarele piese:
- pe cap se poarta tulpanul(in peioada mai veche ,fesul)care-i
sustine parul peste care se pune marama de borangic.Aceasta a
fost inlocuita inca din secolul trecut cu naframi dreptunghiulare
, purtand diverse denumiri .
-camasa lunga se imbraca direct pe corp iar peste poalele camasii
se leaga cele doua <<pestelci,alese dreptunghiulare,una
in fata si alta in spate,fixate de talie cu baierele.
Imn unele cazuri isi mai incingeau mijlocul cu bete ,peste pestelci.
-incaltamintea femeilor in tinuta de sarbatoare <<la lume>>erau
<<imineii>> purtati cu ciorapi impletiti ,sau bumbac .La
lucru purtau si opinnci legate cu <<vanari>> peste peste
<<obiele>>.
-mentionam mare frecfenta a fustei ,(tesuta din lana )purtata
peste poale albe .Pestelca se purta numai in fata la costumul
cu fusta .
Costumul barbatesc se compune din urmatoarele piese :
-palarie de pasla sau pai vara si caciula iarna;
-camasa , pantaloni , brau , bete sau curea si ilic
Incaltamintea barbatilor erau <<condurii>> la costumul de
sarbatoare si opincile la munca .
In timp racoros se poarta haina de <<aba>> sau pieptare si
cojoace din blana de ovina.
|
|
