Johannes Kepler
Johannes Kepler s-a nascut la 27 decembrie 1571 in Wel der Stadt, provincia Swabia, in
sud-estul Germaniei. De la varsta de trei ani a locuit cu bunicii sai pana in 1576, cand a
intrat la Scoala Latina; opt ani mai tarziu a intrat la Seminarul Protestant din Adelberg.
In 1589 si-a inceput studiile universitare la o Univesitate Protestanta.A trecut, in 1591,
examenul de maturitate si acontinuat studiile ca student.
Cel care i-a insuflat pasiunea pentru asronomie a fost profesorul sau de matematica,
Michel Maestlin (1580-1635), unul dintre cei mai tineri astronomi care a subscris la
teoria heliocentrica a lui Copernic.
In 1594, Kepler a acceptat un post ca profesor de matematica la Seminarul Protestant din
Graz (o provincie austriaca), unde a si ramas pana in 1600, cand toti protestantii au fost
fortati, fie sa treaca la catolicism, fie sa paraseasca provincia.
Intre timp tanarul Johannes Kepler s-a maritat cu Barbara Mumller, in 1597, an in care
si-a publicat si prima lucrare:"Misterul Cosmosului". Datorita talentului sau de
matematician, talent dovedit in acest volum, Tycho Brahe l-a invitat la Praga sa-i devina
asistent; atfel in 1600 s-a mutat la Praga si si-a desfasurat activitatea alaturi de
Brahe. Dupa moartea acestuia in 1601, Kepler i-a urmat in functia de astronom al
imparatului Rudolf al doilea.
In 1609 a publicat un nou volum, intitulat "Astronomia Nova", in care, pe baza
observatiilor fostului sau asistent asupra miscarii planetei Marte, a enuntat primele doua
legi ale miscarii planetelor. Kepler a intreprins numeroase cercetari de optica si
fotometice; intr-o alta lucrare, aparuta doi ani mai tarziu, in 1611, este expusa, printre
altele, teoria lunetei astronomice, un instrument inventat de el. In 1619 a publicat
"Harmonices mundi", unde apare cea de-a treaia lege a miscarii planetelor, lege
cunoscuta si sub numele de "Tabelele rudolfiene".
Johannes Kepler ar fi avut multi urmasi, dar soarta s-a incapatanat si nu i-a lasat
aceasta bucurie; din prima casatorie a avut doi baieti (pe care i-a pierdut la frageda
varsta de doua luni) si o fata; la cativa ani dupa moartea Barbarei, Kepler s-a
recasatorit si a mai avut sase fii, dintre care destinul i-a "furat" fara mila
trei, insa cu toate acestea Johannes si-a continuat activitatea.
Kepler si Brahe nu s-au inteles prea bine. Se pare ca Brahe se temea ca nu cumva tanarul
asistent al sau sa-l "eclipseze", sa-i ia locul de primul astronom al acelor
zile. L-a lasat cu greu pe Kepler sa vada o parte din numeroasele date adunate de el. I-a
facut cunoscuta problema orbitei planetei Marte, gandindu-se ca astfel va fi ocupat in
timp ce el, Brahe, va lucra la teoria sa privind Sistemul Solar. Culmea ironiei a facut ca
acest lucru sa-l ajute pe Kepler, formuland astfel cele trei legi ale planetelor.
Spre deosebire de Brahe, Kepler a crezut sistemul copernican. Motivul pentru care orbita
planetei Marte era o problema, era faptul ca, Copernic, a plasat corect Soarele in centul
Sistemului Solar, dar a presupus ca orbita planetelor este un cerc; astfel sarcina de a
pune pune piesa lipsa din puzzle i-a revenit lui Kepler: dupa o luna de"batalie"
concluzia finala a fost ca cercul nu era cerc perfect ci unul turtit, dupa cum spun
geometrii o elipsa.
Daca orbitele planetelor sunt elipse, atunci trebuie sa amintesc cateva proprietati ale
elipselor:
- o elipsa are doua puncte numite focare, astfel incat suma distantei de la focare la
orice punct de pe elipsa este constanta( a+b=constant).
- exista o axa lunga a elipsei, numita axa majora, si una mica numita axa minora.Jumatate
din axa majora detemina o axa semimajora.
Revenind la legile lui Kepler, acesta a obtinut pana la urma datele cercatarilor lui Brahe
dupa moartea acestuia pe cai mai putin legale, pentu ca familia lui le tinea ascunse din
motive financiare.
Prima Lege: orbitele planetelor sunt elipse, iar Soarele este un focus.
Soarele nu este centrul elipsei, ci un focus al elipsei (in general la celalalt focus nu
este nimic). Planeta urmeza elipsa pe orbita ceea ce insemna ca distanta Pamant-Soare se
schimba constant in timpul parcurgerii orbitei de catre planeta.
A Doua Lege: raza vectoare Soare-Planeta descrie arii egale in timpuri egale.
Momentul cand planeta este mai aproape de Soare se numeste periheliu,iar cel cand
planeta este mai departe se numeste afeliu.In concluzie planeta se misca mai
repede la periheliu si mai incet la afeliu.
A Treia Lege: raportul dintre patratul perioadei de revolutie a celor doua planete este
egal cu raportul axei semimajore a planetei.
( P1*P1)/(P2*P2)=(R1*R1*R1)/(R2*R2*R2) =>in aceasta ecuatie P reprezinta perioada de
revolutie a planetei si R este lungimea axei semimajore. Cea de-a treia lege a lui Kepler
spune ca perioada de orbitare a unei planeta creste proportional cu raza orbitei sale . Cu
tote astea Mercur orbiteaza in jurul Soarelui in 88 de zile, pe cand Pluto o face in 248
de ani.
Legile lui Kepler nu se aplica numai planetelor ce orbiteza in jurul Soarelui; dar in
toate cazurile corpurile ceresti orbiteaza sub influenta gravitationala.
Vechile* doctrine aristoteniene care au dat astronomiei cateva masuri stiintifice
credibile au fost repede spulberate.Copernic a "scos" Pamantul din centrul
Universului; telescopul lui Galileo a deschis dimensiuni nevisate de Ptolemeu; Kepler
insusi a descoprit (daca se poate spune asa) legile miscarii planetelor. Deci Kepler a
fost fara dubii un mare astrolog, a fost considerat practic fondatorul astronomiei
moderne, cu tote ca nu a respectat "traditiile" astrologiei.
*Vechile se citeste "vechile"
