Sursele provocarii cutremurelor

Observatiile de teren au aratat ca schimbarile bruste in structura rocilor e un fenomen comun. In unele locuri un tip de roci poate fi vazut butting up impotriva altei roci de un alt tip de-a lungul liniei de contact. Asemenea offsets ale structurii geologice sunt numite "greseli", factori provocatori. Acestea se pot situa in lungime de la cativa metri la mai multi Kilometrii si pe hartile geologoce sunt desenate ca linii continue sau intrerupte (vezi foto). Prezenta unor asemenea "greseli" indica faptul ca, la un moment dat, in trecut, au avut loc de-a lungul lor diferite miscari. Astfel de miscari putaei fi ori alunecari usoare, care nu produc miscari de pamnt, ori rupturi bruste, acestea fiind cutremurele. In contrast, the observed surface faulting of most shallow focus earthquakes is much shorter and shows much less offset.??? Intr-adevar, in majoritatea cutremurelor, rupturile nu ies la suprafata si consecinta nu este direct vizibila. Hartile geografice si lucrarile geofizice intreprinse au aratat ca ??? faults seen at the surface sometimes extend to depths of tens of kilometers in the Earth's crust.
Majoritatea "greselilor" indicate pe harti sunt inactive. Oricum, unele "greseli" active sunt descoperite in timpul unui cutremur. Fortele locale distructive din pamant pot exista acolo de mult timp si procesele chimice ce implica miscari ale apei ar fi vindecat rupturile, in special cele adanci. O astfel de "greseala" inactiva nu este locul unui cutremur si nu va fi vreodata.
In seismologie si ingineria cutremurului, interesul primar este desigur pentru "greselile" active, inaintea asteptarii producerii unor deplasari de roci. Multe astfel de "greseli" se afla in zone bine definite ale pamantului cum ar fi crestele din mijlocul oceanelor si lanturile de munti tineri. Asemenea deplasari ale "greselilor" pot avea loc din regiuni fara activitate tectonica.
Intr-un cutremur deplasarile "greselilor" pot fi aproape pe orizontala asa cum s-a intamplat in 1906, in San Francisco, dar cel mai des intalnite sunt miscarile pe verticala cum au fost cele din 1954, in Nevada, Dixie Valley.

Clasificarea faliilor

Aceasta clasificare depinde doar de geometria si directia relativa a alunecarilor. Sunt schitate in fotografie diferite tipuri. Din punct de vedere geometric putem vorbi de unghiul pe care-l face suprafata "greselii" cu planul orizontal, unghi rezultat in urma scufundarii pamantului, iar din punctul de vedere al directiei vorbim de faptul ca linia "greselii" este indreptata relativ spre nord; aceasta directie este numita "lovitura". "Alunecarea loviturii" numita si "greseala" translucenta, implica deplasarea rocilor laterale paralel cu lovitura. Daca atunci cand stam pe o parte a "greselii" si vedem miscarea pe cealalta parte este de la stanga la dreapta, "greseala" transcurenta lateral-dreapta. Similar o putem identifica si pe cea lateral-stanga. "alunecarea infundata" este o miscare in mare parte paralela cu cea a "greselilor" avand totusi o deplasare verticala. O "greseala" normala este cea in care roca de deasupra suprafetei inclinate se misca in jos relative to the underlying??? "Greselile" cu alunecare in mare parte verticala sunt incluse in acesata categorie. "greseala inversa" este cea in care crusta de de-asupra suprafetei inclinate se misca in sus sub the block below the fault???. "Greselile impinse" sunt incluse in aceasta categorie, dar in general sunt limitate la cazurile in care unghiul de infundare este mic. In majoritatea cazurilor alunecarea este un amestec de alunecare-lovita si alunecare-infundata, si este numita "greseala oblica".

Incretiri tectonice(Tectonic creep)

De mai bine de zece ani se stia faptul ca deplasarile in zonele de "greseli" se produc nu numai in urma unei rupturi instantanee rezultand cutremurul, dar si de usoare alunecari ale diferitelor parti ale "greselilor". Acest lucru se numeste incretire tectonica. Viteza alunecarii variaza de la cativa milimetrii pe secunda la mai multi centrimetri pe secunda
Cele mai bune exemple ale unor incretiri sunt cele din zona San Andreas, langa Hollister, California, unde o crama s-a deformat usor; in oras, strazile, gardurile are being offset. ??? In estul San Francisco-Bay-ului multe cladiri au fost avariate in urma alunecarilor usoare de teren
Alunecari orizontale au mai fost detecatate si in alte locuri ale lumii cum ar fi in nordul Anatoliei, in Ismetpasa, Turcia, sau de-a lungul Iordanului, in Israel. In general, astfel de episoade ale alunecariilor sunt aseismice - adica nu produc cutremure locale.
Se discuta adesea despre faptul ca un cutremur devastator nu va fi generat de o alunecare subterana usoara, pentru ca din cauza crustei rocile nu se mai pot intinde fara o ruptura brusca. Oricum, este acceptat si un alt punct de vedere. Poate ca rocile cristaline elastice din adancul crustei si energia acumulata pentru a fi eliberata intr-un cutremur, materialul slab din gropi(gouge???) este carat de roci adiacente mai puternice, intr-o parte si dedesubt. Asta ar insemna ca alunecarea usoara in groapa observata la suprafata indica faptul ca in rocile subterane este stocata o anumita cantitate de presiune.
Un cutremur de adancime paote rezulta in urma unei rupturi bruste dar care la suprafata ar fi redus. In portiunile unde alunecarile sunt mici sau nu exista, cutremurele adesea au intensitate maxima. Prezicerea unui astfel de fenomen se poate face dupa producerea unui cutremur langa locurile in care sunt frecvente alunecarile.
Cateodata alunecarile aseismice se pot observa la suprafata pamantului de-a lungul unei rupturi care a produs un cutremur insemnat. Spre exemplu, in 1966 pe 27 iunie langa Parkfield, California, a avut loc un cutremur, iar la cateva zile dupa acesta pavajul strajulor s-a ridicat cu cativa centrimetrii. Acest lucru a fost cauzat probabil de post-socuri si de cedarea partilor subtiri de la suprafata rocilor datorita presiunii tectonice din regiune.
Este clar ca alunecarea usoara, cand are loc in zone cu cladiri inalte, poate avea consecinte economice nefavorabile(neplacute). Acesta e un motiv in plus pentru ca anumite cladiri nu ar trebui construite de-a lungul "greselilor".

Benea Alina, 12A, 2001-2002