Ce va urma?

din prezent pina la 18,7 miliarde de ani dupa Big Bang

• Sfarsitul este aproape... in 5 miliarde de ani Soarele rosu gigantic se va mari pana va inghiti lanetele Mercur si Venus iar Pamantul va sfarsi in flacari...
• Viitorul este mai greu de prevazut... dar din datele pe care le avem pana acum putem sa facem cateva predictii:
  • In medie la cateva sute de mii de ani Pamantul este lovit de un asteroid de mari dimensiuni care provoaca distrugeri pe scara larga.
  • Asteroidul Apophis... apasa aici. Apophis la NASA apasa aici
  • Mult mai des Pamantul este lovit de meteoriti de mari dimensiuni. In urma cu 300000 de ani in Australia s-a prabusit un meteorit urias de 50000 tone la Wolfe Creek.
  • Fenomenul tungusk. In 1908 in Siberia in zona raului Tunguska, a cazut un meteorit cu diametrul de circa 49 m care a patruns in atmosfera si s-a evaporat la 8km deasupra solului. Explozia s- aauzit de la 960 km. padurea a fost culcata la Pamant pe 970 km2.
  • Ciocnirea Pamantului cu un corp de cativa diametrii diametru ar fi catastrofala pentru umanitate.
  • Eruptia unor supervulcani ar putea duce la formarea unor nori de materie care ar duce la disparitia multor specii de plante si animale.
  • Incalzirea globala produsa de gazelel cu efect de sera ar putea duce la schimbari majore in clima planetei.
• Sfarsitul vietii pe pamant. Soarele isi consuma combustibilul nuclear si devine din ce in ce mai luminos.
• Peste 1 miliard de ani Soarele va straluci atat de puternic incat clima pe Pamant va fi extrem de torida. Este probabil ca oamenii sa abandoneze regiunile ecuatoriale si sa se inghesuie la poli.
• Peste 3 miliarde de ani Soarele va fi cu 40% mai stralucitor, toata apa de pe Pamant se va evapora, dispar marile si oceanele. Omenirea va trebui sa migreze catre alte planete sau va disparea. Pamantul va deveni o masa de magma topita in fierbere.
• In restul sistemului solar pot apare conditii mai prielnice vietii de exemplu pe Marte. Totusi aceasta situatie nu va dur afoarte mult.
• Soarele se va transforma depasind in diametru actuala orbita a Pamantului. Mercur si Venus vor fi inghitite. Forta de atractie a Soarelui va slabi si ea si Pamantul se va indeparta si el de Soare.
• Peste 5 miliarde de ani arderea arderea hidrogenului in Soare va inceta. Presiunea produsa de reactiile de fuziune nucleara va inceta si Soarele va intra intr-un proces de colaps gravitational. Va incepe fuziunea heliului care se va transforma in litiu si beriliu. Soarele va deveni o giganta rosie.
• Soarele va deveni din ce in ce mai instabil. Invelisul lui exterior va fi aruncat la distanta de steaua principala formand o nebuloasa planetara. Nebuloasele planetare traiesc numai cateva zeci de mii de ani. Prezinta forme extrem de variate si foarte frumoase.
  
• Pitica alba. Dupa ce tot combustibilul se va epuiza, Soarele va coplapsa transformindu-se intr-o pitica alba de dimensiunea Pamantului. DEnsitatea stelei va fi extrem de mare. O lingurita de materie dintr-o pitica alba are o masa de cateva tone.
• Stele neutronice si gauri negre. Stelele mai mari cu masa de cel putin 1,4 mese solare se transforma in stele neutronice. Presiunea in interior este atat de mare incat protonii si electronii nu mai supravietuiesc. Stelele neutronice sunt extrem de mici, diametrul de aprox 24 km la o masa de 1,5 mese solare. un cub de zahar dintr-o stea neutronica ar cantari cat toata umanitatea.
• Supernovele. Daca masa stelei este si mai mare dupa faza de supernova colapsul gravitational continua si steaua se poate transforma intr-o gaura neagra, daca masa stelei seste de 8 ori mai mare decat a Soarelui.
• Pulsarii. Sunt stele cu neutroni care se rotesc foarte repedesi pe care le vedem ca surse pulsante de unde radio. Pulsarii se invart de cateva mii de ori pe secunda. Pulsarii sunt cele mai exacte ceasuri din Univers.
• Ciocnirea sistemelor stelare. Si galaxiile se dezvolta si se misca. Grupul nostru local este format din 3 galaxii: Calea lactee, galaxia din Andromeda si galaxia din Triangulum. Coliziunea dintre galaxi poate dura miliarde de ani.
• Coliziunea dintre galaxii ar duce in final la coliziunea dintre gaurile negre din centrul galaxiilor care se considera ca ar produce radiatiiintense si unde gravitationale. Undele gravitationale prezise de teoria lui Einstein nu au fost detectate.