Stele si planete

de la 9 miliarde la 9,2 miliarde de ani dupa Big Bang

• Dupa 9 miliarde ani , a doua generatie de stele popula Universul. Prima generatie si-a incetat existenta prin explozii uriase (supernovele), care au imprastiat elementele grele peste tot in Univers.
• Universul a devenit mai luminos si a inceput formarea sistemelor planetare.
• In bratele spirale ale unei galaxii se formeaza stele albastre, mari si fierbinti si care traiesc putin. In zona centrala a galaxisiei se formeaza stele galbene.
• Formarea stelelor are loc in pepiniere de stele numite nebuloase (rezervoare de praf si gaze). In aceste zone materia se raceste si fortele gravitationale devin din ce in ce mai mari. Incepe colapsul gravitational si se produce un nucleu protostelar. Praful este format din carbon si siliciu iar gazele din hidrogen.
• Pe masura ce colapsul gravitational continua, temperatura in zona centrala creste si incep procesele de fuziune nucleara prin care hidrogenul se transforma in heliu. Steaua s-a aprins dar nu este vizibila datorita straturilor de praf care o inconjoara. Aceasta etapa de formare dureaza in jur de 10000 de ani. In jurul stelei se formeaza o supa de molecule (peste 100 de molecule) cunoscute si pe Pamant ca etanolul si metanul. In zonele unde au fost detectate stele in formare au fost detectate chiar aminoacizii de baza care stau la baza formelor de viata cunoscute. Deci elementele care au stat la formarea vietii pe Pamant au existat in spatiu.
• Viata se bazeaza pe un singur atom atomul de carbon, un atom adaptabil care a format o mare varietate de molecule. Dispunerea atomilor in molecule se poate face cu simetrie de dreapta si de stanga. Toate formele de viata de pe Pamant, folosesc molecule de stanga.
• Dupa 1 milion de ani steaua tanara se contracta si licareste neregulat. Produce un vant stelar (particule aruncate de pe suprafata ei care impiedica colapsul de materie. Steua va fi inconjurata de un disc de materie din care mai tarziu se vor forma planetele.
  
  Formarea sistemului solar 1:55min
  
  
  
• Steaua la maturitate. Secventa principala. In aceasta faza reactiile din nucleul stelei produc suficienta energie ca sa sustina straturile exterioare. Presiunea gazelor fierbinti se opune fortelor gravitationale. Presiunea este atat de mare incat un foton produs in miezul Soarelui are nevoie de 1 milion de ani sa se desprinda de miez. Gravitatia si presiunea se echilibreaza reciproc si steaua ramane in secventa principala timp de miliarde de ani.
  
  Tutorial diagrama H-R
  
  Diagrama H-R interactiva
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
• Formarea sistemului solar.
  In jurul Soarelui ramane un disc de materie aplatizat, care se invarteste. Faptul ca materia are o forma plata se traduce prin inclinatiile orbitale uniforme ale planetelor si prin faptul ca toate planetele se misca in acelasi sens (conservarea momentului cinetic). Orbita lui Mercur e inclinata cu 7 grade iar a celorlalte planete cu mai putin de 4 grade fata de orbita Pamantului. Chiar si asteroizii si obiectele dn centura Kuiper se misca in acelasi sens. Cometele se comporta diferit deoarece au mase mai mici si sufera influenta miscarii planetelor. Unele sunt retrograde (si cometa Halley) si orbita lor are inclinatie mai mare.
• Aproape de steaua mama se formeaza planete stancoase, mici iar hidrogenul si gazele usoare sunt risipite de vantul stelar. La departare mai mare se formeaza planete gazoase, mari (Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun). La distante si mai mari materia este putina si corpurile nu ajung la dimensiunea la care pot retine atmosfera. In cazul sistemului solar aici s-a format centura Kuiper (in care a fost inclus si Pluto, mai mic decat Luna.
• Gigantii de gaz formati la mijlocul sistemului (cum este cazul lui Jupiter) nu sunt totdeauna stabili si se poate sa se prabuseasca pe stea
  
  Dimensiuni in sistemul solar - 2:24 min

• Sistemul solar astazi. Planetele se misca in jurul Soarelui pe orbite eliptice cu perioade intre 68 de zile (Mercur) si 165 de anui terestrii (Neptun). Cometele sunt mingi de geata murdare (nucleul este alcatuit din geata si pietris). Cand se apropie de Soare gaheata este topita si se formeaza coada cometei. Cea mai celebra cometa, cometa Halley se va intoarce in 2061.
• Mercur este prea apropiata de Soare si nu poate retine atmosfera. Venus are o atmosfera bogatacompusa din Dioxid de carbon si acid sulfuric. Temperatura la suprafata este de 500 grade C. Jupiter si Saturn sunt giganti de gaz care au nucleul de silicat acoperit cu hidrogen lichid. Uranus si Neptun pot fi descrisi ca niste giganti de gheata.
• Mercur, Venus, Pamant, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun, Pluto, Sateliti, Comete, Asteroizi, Centura Kuiper
• Explanetele sunt planete descoperite in afara sistemului solar. Pina in prezent au fost descoperite aprox 170 de exoplanetedescoperite prin metode indirecte (observatii asupr astelelor).
• Pitice maro intunecate. Sunt stele cu masa de cel putin 8%din masa Soarelui, adica de 75 de ori mai mare decat a planetei Jupiter. Au temperatura la suprafata relativ mica (480 grade C). Prima a fost descoperita in 1995.