|
| |
SIMON STEVIN
(1548-1620)
S-a nascut in 1548 in Bruges, Flonders (acum Belgia). A fost
inginer olandez. A trait in aceeasi perioada ca si Galilei. Spre deosebire
de Galilei nu a avut timp pentru relatii publice. Era prea ocupat pentru a
construi fortarete, poduri, etc. in razboiul de independenta ompotriva
Spaniei. Deci nu a putut sa creeze o limita pentru el insusi cum a facut
Galilei; binenteles, climatul liberal din tara lui nu l-a ajutat prea mult
sa-si gaseasca limita. Ca o consecinta, Sevin a devenit mai putin faimos
decat Galilei cu toate ca, a facut multe dintre lucrurile pe care le-a
facut Galilei, si de cele mai multe ori mai devreme.
El nu a fost implicat doar teoretic in problemele de stiinta din
timpul sau, ci si practic. A fost profesorul de matematica si de mecanica
al printului Maurits si a fost un expert in arta fortificatiei, a
dezvoltat programul educational al unei scoli de ingineri din Leiden, a
scris despre arta navigatiei, etc.Pe scurt a stiut despre orice a facut
natiunea sa cunoscuta in acel timp. S-a contrazis ca pentru a face stiinta
folositoare nu era necesar doar ca toate publicatiile sa fie scrise in
limba natala, dar asta ar fi trebuit de asemenea sa fie simplificata pe
cat mai mult posibil.
De exemplu, a folosit fractiile decimale si sistemul decimal
pentru monede,masuri si greutati.
Dar el a demonstrat de asemenea experimente stiintifice , unde a
gasit ca timpul necesar pentru caderea unui corp pentru a atinge pamantul
este independent de greutatea corpului. Cum am mentionat mai sus, a putut
promova viziunea Coperniciana fara repercursiuni din partea inchizitiei.
Una dintre cele mai faimoase motivatii, de care era chiar mandru,
a fost dovada ca intr-o situatie de echilibru intr-un plan inclinat gre-
utatile corpurilor implicate sunt proportionale cu lungimile planurilor.
In zilele noastre s-a dovedit ca folosind sinusurile unghiurilor fac cu
planuri orizontale, si descompune greutatile corpurilor in forte paralele
si paralele pe planurile inclinate. Stevin a folosit un argument geometric
ingenios.
Argumentul sau a fost ca totul ar trebui sa fie in echilibru,
altfel unul ar trebui sa aiba un "eewig roersel"(ceva ce se misca cotinuu)
Intr-o varianta similara cu cea de sus a dovedit legea Arhimediana
reducand-o la un imposibil "eewig roersel".
Carstea Florentina, clasa a 9-a A
|
