Proiectul de monitorizare a lacului, lansat de Grupul Scolar Eforie Sud in colaborare cu Liceul Teoretic Techirghiol si Scoala cu clasele I-VIII Eforie Nord

Avand in vedere particularitatile lacului Techirghiol (salinitatea deosebit de mare, prezenta namolului sapropelic, suprafata mare), membrii Clubului ecologic ECOES din cadrul Grupului Scolar Eforie Sud, au initiat un proiect de studiu al acestui ecosistem.

Proiectul vizeaza doua obiective:

Obtinerea unor date inregistrate chiar de elevi care printr-o prelucrare statistica vor da o imagine obiectiva asupra starii actuale a lacului; datele au fost comparate cu cele din literatura de specialitate obtinute intre anii 1952-1953 si cu cele actuale obtinute de Regia Autonoma Apele Romane. intr-o viitoare etapa a proiectului se preconizeaza obtinerea periodica de date si compararea cu cele actuale pentru urmarirea evolutiei acestui ecosistem in timp.

Proiectul are un pronuntat caracter educativ sub mai multe aspecte. Elevii fac observatii directe asupra lacului si a imprejurimilor, se obisnuiesc cu modul de prelucrare a probelor, cu metodele de analiza in laborator, cu modul de inregistrare a datelor si cu prelucrarea datelor computerizat. Proiectul are un caracter interdisciplinar, elevii folosind pe de o parte si primind pe de alta parte o mare cantitate de informatii din domeniile: geografie, geologie, fizica, chimie, biologie. Este totodata o adevarata lectie de ecologie, elevii putandu-si forma o imagine a gradului de poluare al lacului, a surselor poluante si a posibilitatii interventiei benefice a comunitatilor locale pentru conservarea ecosistemului lacului Techirghiol.

Fiind un proiect cu dublu caracter, educativ si practic, au fost implicati elevi din scolile localitatilor riverane Eforie Sud, Eforie Nord, Techirghiol; elevii au beneficiat de sprijinul conducerilor acestor scoli ca si de sprijinul organizatiilor nonguvernamentale Mare Nostrum, Oceanic Club, a Primariei orasului Techirghiol si a Regiei Autonome Apele Romane (RAAR).

Proiectul a fost pregatit cu cateva saptamani inainte prin intalniri si discutii intre profesorii celor trei scoli, membrii organizatiilor nonguvernamentale Mare Nostrum si Oceanic Club, cu care Clubul Ecoes colaboreaza inca de la infiintare.

Lansarea proiectului

Lansarea proiectului s-a facut pe 1 martie 1997 printr-o intalnire intre oameni de stiinta si cercetatori: biologi, ecologi, chimisti, fizicieni, geologi, reprezentanti ai autoritatilor locale, reprezentanti ai RAAR-ului, elevi si profesori.

Cu acest prilej au fost prezentate o serie de materiale extrem de interesante.

Domnul prof. dr. Geza Muller, decan al Facultatii de Biologie - Universitatea "Ovidius" Constanta, a prezentat un material privind modificarile survenite in structura si functionarea ecosistemului lacului Techirghiol. Documentele prezentate fiind de o importanta deosebita, mentionam doar cateva idei:

Lacul Techirghiol este deosebit, o raritate am putea spune in sud-estul Europei, fiind un lac hipersalinic si cu o suprafata mare. Din punct de vedere biologic, acest lucru are o mare importanta pentru ca numai un numar restrans de specii au reusit sa se adapteze acestor conditii de hipersalinitate si presiune osmotica ridicata, rezultand o comunitate selectata. De asemenea, exista o mare fluctuatie in numar de exemplare legat de temperaturi fluctuante si de cantitatea de hrana. Dintre aceste specii mai importante sunt: crustaceul Artemia salina si alga Cladophora cristalina din descompunerea carora rezulta namolul sapropelic cu deosebite proprietati curative.

�n ultimii ani a intervenit o degradare a lacului in sensul scaderii salinitatii care a dus la o diminuare a populatiei de Artemia salina. Dezechilibrul ecologic este cauzat de activitatea umana prin patrunderea in lac a apelor dulci aparute in sol in urma irigatiilor din zonele invecinate, utilizarea din ce in ce mai intensa a ingrasamintelor de sinteza (cu azot anorganic si cu fosfor anorganic), care a dus la o amplificare a fenomenului de inflorire a algelor datorita suprafertilizarii creand opacizarea apei. Ca urmare, s-au inrautatit conditiile aerobe (lipsa oxigenului), datorita imposibilitatii realizarii fotosintezei, ceea ce a dus in final la scaderea proprietatilor namolului sapropelic.

Concluzia materialului domnului prof. dr. Geza Muller este necesitatea unei atentii deosebite pe care trebuie sa o acordam ecosistemului lacului Techirghiol.

Este de dorit stoparea degradarii in continuare si, daca este posibil, ameliorarea situatiei lacului mai ales ca nu este vorba numai de proprietatile curative ale namolului ci si de alte doua aspecte:

Ghiolul nu ingheata iarna datorita salinitatii foarte mari spre deosebire de alte lacuri sau chiar marea la tarm, aici gasindu-si refugiul in iernile geroase numeroase specii de pasari;

La "coada lacului", in zona cu apa dulce, traiesc cateva specii unice in lume (o subspecie de peste - ghidrin si doua subspecii de crustacee).

Domnul profesor geolog Glicherie Caraivan de la Universitatea "Ovidius" Constanta, a facut o prezentare a situatiei geologico-geografice a lacului, care in esenta a fost istoricul genezei lacului, fiecare etapa din formarea acestuia avand un anumit strat geologic corespondent in prezent.

Domnul cercetator M. Crasmaru, de la Institutul Roman de Cercetari Marine Constanta in expunerea sa a facut cateva referiri la lucrari de referinta din literatura de specialitate dintre care cea mai importanta este "Biodinamica lacului Techirghiol" de Ion �uculescu. El s-a referit apoi la situatia actuala a lacului care este format, de fapt, din trei zone:

1. Lacul sarat
2. Lacul tampon (cu salinitate medie)
3. Lacul cu apa dulce (cu salinitate foarte scazuta) numit "coada lacului" - zona cu cele mai abundente izvoare de apa dulce care a fost separata prin indiguire de cealalta zona pentru a evita diluarea apei sarate.
Domnul M. Crasmaru a atras atentia ca evolutia lacului depinde de exploatarea rationala, ecologica a potentialului lacului, dar si de atentia pe care o acordam tuturor operatiunilor din zona, inclusiv cea agricola. Oamenii de stiinta au venit cu propunerea creari unei rezervatii care sa cuprinda o arie cat mai larga din zona ghiolului si care sa interzica orice activitati in dauna conservarii lacului.

Trebuie, de asemenea, acordata o deosebita atentie exploatarii balneare; se cunoaste ca apa folosita pentru tratament poate fi reinclusa in lac, existand un efect de autoepurare, dar aceasta reciclare a apei trebuie facuta cu atentie si pe criterii ecologice.

Din partea organizatiei nonguvernamentale Oceanic Club, directorul executiv, Razvan Popescu-Mirceni, student la Facultatea de Biologie a atras atentia asupra faptului ca, din pacate, desi este o zona de importanta internationala (aproximativ 155 de specii de pasari - 41,89% din avifauna cunoscuta in tara noastra - ierneaza aici) zona nu este protejata, ceea ce face ca foarte multe pasari sa fie vanate. Organizatia Oceanic Club a propus ca intreg perimetrul lacului sa fie protejat.

Din partea organizatiei nonguvernamentale Mare Nostrum, domnul Lucian Ionescu, director executiv, s-a referit in mod deosebit la necesitatea introducerii sistematice a educatiei ecologice in scolile si liceele din zona costiera, aratand ca aceasta zona ofera posibilitati pentru o asemenea educatie; proiectele educationale trebuie sa fie concepute intr-o maniera interdisciplinara.

De asemenea, afirma ca populatia are dreptul la informare cu privire la situatia mediului si mai mult, trebuie implicata in rezolvarea acestor probleme.

Domnul Gherase Ion de la R.A.A.R, a facut o prezentare a lucrarilor hidrotehnice efectuate in ultimii ani de catre institutiile abilitate (Regia Autonoma Apele Romane si Oficiul pentru Gospodarirea Apelor). Lucrarile au fost facute in trei etape:

1. Urgenta I - intre anii 1972-1973, cand nivelul lacului a crescut datorita infiltartiilor de apa dulce. �n aceasta etapa s-au facut o serie de foraje in zona Biruinta si doua statii de pompare;
2. Urgenta II - in anul 1983. S-a construit barajul mic care desparte actualmente lacul tampon de lacul dulce, oprind astfel intrarea apelor dulci din izvoarele cu debit mare prezente la coada ghiolului, in restul lacului. Tot acum au fost construite o serie de statii de pompare (SPD 3 si SPD 5) care preiau apa dulce si o transporta printr-o conducta spre lacul Tatlageac (23 August) si de acolo in mare. S-au construit de asemenea, cele doua baraje mici la Valea Izvoarelor si Valea Gospodariei;
3. Urgenta III inceputa in 1989. S-a construit barajul mare care separa lacul sarat de lacul tampon cu priza pentru pornirea conductei gigant care va preua apa dulce din spatele barajului si prin scurgere gravitationala o va transporta in zona lacului Belona, pe malul marii. Aceasta conducta este formata din doua segmente de diametre diferite de 1,6 m si 1,4 m. Dupa ce instalarea conductei va fi incheiata (preconizata pentru anii 1998-1999) statiile de pompare vor fi anulate, ceea ce va duce la o economie de energie electrica
Din partea Primariei orasului Techirghiol, domnul primar Petre Nicolae, profesor de fizica, a impartasit auditoriului faptul ca are preocupari personale in vederea declararii lacului rezervatie naturala, iar proiectul nostru de monitorizare ar putea veni in sprijinul acestei propuneri.

Consiliul local al orasului Techirghiol a acordat si acorda in continuare sprijin realizarii etapei a treia a lucrarilor hidrologice, orasul Techirghiol fiind direct interesat in restabilirea calitatilor lacului.

De asemenea, domnul primar sustine ca s-au facut si se fac in continuare multe greseli care impieteaza asupra echilibrului ecologic al lacului. De exemplu, se cunoaste ca apa folosita la irigatii inainte de 1989 era adusa din Dunare, apa ce in final ajungea prin infiltratii in lac fiind una dintre cauzele micsorarii salinitatii, cand foarte simplu putea fi folosita pentru irigatii apa din panza freatica zona. Exista de asemenea, numeroase surse de poluare (un canal deschis care trebuia sa aduca apa pluviala, de fapt aduce apa reziduala de la o statie de pompare; platforma de gunoi plasata in apropiere de malul ghiolului care pentru ca nu este bine amenajata s-a extins pe o suprafata foarte mare ajungand chiar pana in apele ghiolului). �n 1989-1990 au fost gasite documente din care rezulta ca substantele toxice (de origine necunoscuta) ajunsesera in lac.

O alta problema in ceea ce priveste exploatarea nerationala a lacului este folosirea namolului in alte zone de pe litoral fara a fi adus inapoi, in conditiile in care namolul este deja produs in cantitate mai mica datorita degradarii conditiilor de formare a acestuia.

Desfasurarea proiectului

Prima faza a proiectului s-a desfasurat pe parcursul a trei saptamani si s-a desfasurat in patru etape distincte. Primele doua, s-au desfasurat in teren, pe parcursul a doua saptamani. Urmatoarele doua etape s-au desfasurat in laborator pe parcursul saptamanii trei.

Etapa I s-a desfasurat in saptamana 3-9 martie. Ea a constat in observatii generale privind pozitia geografica a lacului si curatenia sectoarelor de tarm. Tot cu aceasta ocazie s-au fixat statiile de probare (de unde s-au prelevat probele).

Zona de tarm a fost impartita in cinci sectoare, divizate la randul lor in unitati de aproximativ 1 km.

Grupe de cate 3-4 persoane (elevi si profesori) au avut de observat o unitate. Observatiile au fost trecute pe o fisa. Fisa de observatii vizuale este impartita in cinci sectiuni notate cu litere de la A la E. Prima sectiune (A) se refera la informatii privind locul observatiei si persoanele care au participat la observatie. Urmeaza sectiunea (B) unde fiecare grupa noteaza utilizarea zonei de uscat adiacenta tarmului. Una dintre cele mai importante sectiuni (C) este cea in care sunt notate scurgerile de ape in lac si caracteristicile acestora (miros, dimensiuni, tipul scurgerii). Gradul de curatenie al zonei este trecut in sectiunea D, referitoare la deseurile si poluarea de pe intreaga suprafata a tarmului. Aici putem descrie starea generala de murdarie a unitatii respective, putem nota orice obiect de dimensiuni mari (materiale de constructii, epave, gramezi de reziduri din gospodarii, etc.) sau alte articole gasite cum ar fi: hartie, recipiente metalice sau din plastic, articole de imbracaminte sau incataminte, etc. Fisa se incheie cu cateva observatii generale cu privire la schimbarile survenite in zona sau cu privire la riscurile sau schimbarile iminente in rau planificate pentru unitatea respectiva.

Echipele de la cele trei scoli au completat fisele pe teren in zile diferite, datele fiind apoi centralizate la Grupul Scolar Eforie Sud. Sunt necesare cateva observatii cu privire la aceasta prima etapa:

1. Exista diferente mari intre unitatile de observatie. �n zona rampelor de gunoi, a fost imposibil de numarat sticle, cutii metalice, etc. in fisa neaparand, asta neinsemnand ca nu exista. Pe cand alte unitati (exemplu: malul dinspre Tuzla a lacului tampon) sunt foarte curate.
2. �n zona terenurilor arabile adiacente tarmului sunt foarte multe scurgeri mici de apa (in acest sezon secate), ravene care probabil aduc apa in urma irigatiilor in lac.
3. Majoritatea zonelor au fost necunoscute pentru echipele de observatie neputandu-se face comparatii cu date precedente, ceea ce impune tinerea sub observatie in continuare. Anexam lucrarii fisa 1.
Etapa a II-a s-a desfasurat in saptamana 10-16 martie. Ea a constat in determinari ale unor proprietati organoleptice, fizice ale apei din statiile fixate si in prelevarea probelor de apa pentru analize simple, chimice si biologice, de laborator.

Prelevarile s-au facut din statiile fixate cu o saptamana inainte, in etapa I.

Am avut pe fiecare sector 3-4 statii alese dupa doua criterii:

�n apropierea unor posibile surse de poluare, scurgeri;

�n concavitatea unui golf sau in convexitatea unei peninsule.

Rezultatele au fost notate intr-o alta fisa, fisa 2 (anexata lucrarii) care contine 5 sectiuni.

�n prima sectiune se inregistreaza informatiile privind locul observatiei si persoanele care au participat la observatii.

�n a doua sectiune se vor nota conditiile atmosferice (temperatura aerului, precipitatiile). Temperatura aerului a fost masurata cu termometrul si a fost mentionat daca au fost precipitatii (ploaie, zapada) sau nu.

Urmatoarea sectiune este rezervata proprietatilor fizice (temperatura apei, culoarea). Temperatura apei a fost masurata cu termometrul iar culoarea a fost determinata vizual.

De asemenea, fisa contine si o sectiune referitoare la proprietatile chimice ale apei lacului. De la fiecare statie au fost prelevate probe de apa. Determinarile au fost facute in laboratoarele de chimie ale scolilor participante la proiect.

Pentru determinarea pH-ului apei lacului s-a folosit hartia indicatoare, iar pentru determinarea azotatilor s-au folosit indicatori pentru azotati.

Salinitatea a fost determinata prin metoda Nohr-Knutsen (modul de lucru este anexat lucrarii).

Tot in laborator, prin metoda Winkler, a fost determinata concentratia de oxigen a apei lacului (descrierea metodei este anexata lucrarii).

�n ultima sectiune a fisei a fost trecut numarul de indivizi Artemia salina gasiti la o proba. Determinarea prezentei crustaceului Artemia salina se face astfel:

materiale necesare:

cizme cauciuc

galeata 10 l

panza

borcan (formol)

lupa obisnuita

de la mal (20-30 cm adancime) se iau 5 l mal, se adauga 5 l apa ghiol, se agita, se filtreaza; peste malul din galeata se adauga din nou apa din ghiol, se agita, se filtreaza; se repeta de 4-5 ori operatia. Se aduce reziduul in laborator (in borcan). Se poate adauga formol.

se numara indivizii din specia Artemia salina cu ajutorul lupei sau cu ochiul liber.
Si aici se impun cateva observatii: 1. Exista fluctuatii mari de salinitate de la o zona la alta si chiar in aceeasi zona in momente diferite; de aceea, rezultatele obtinute de noi nu sunt relevante pentru intreaga situatie de-a lungul tarmului. Pentru un studiu complet ar trebui facuta o determinare la intervale foarte mici de timp si din statii apropiate.
2. Legat de prezenta Artemiei salina, multe echipe nu au reusit sa faca determinarile datorita conditiilor atmosferice potrivnice, urmand ca aceste determinari sa se faca intr-o faza ulterioara.
3. Determinarea salinitatii s-a facut doar pentru statiile ce apartineau Grupului Scolar Eforie Sud, din cauza unor dificultati de ordin tehnic. Se impune o repetare si a acestor determinari.