Norii

Pe scurt

Curriculum meteo

Curriculum
Marea Neagra

Activitati

Proiecte

Echipamente

Resurse

Baze de date

• 2000
• 2001
• 2002
• 2003
• 2004

Albume

Vremea azi

Remote sensing

Identificarea norilor

Introducere

Prima clasificare a norilor a fost cea propusa de Luke Howord in 1803. Aceasta clasificare porneste de la altitudine si de la aparenta norilor. Ea a devenit baza clasificarii in Atlasul International al Norilor care a fost publicat pentru prima data in 1896.

Howard a folosit 4 cuvinte latine ca baza a clasificarii sale:

� Cirrus � fibros, asemenea parului

� Cumulus - gramada

� Stratus � strat / nivel orizontal

� Nimbus � care aduc ploaia

Combinand acesti 4 termeni si introducand prefixul alto Howard a ajuns la clasificarea utilizata si in prezent a a norilor.

Imagine 0: inaltimea norilor

Formarea norilor

Peste tot in lume aerul din atmosfera contine vapori de apa, cea mai mare parte evaporata din oceane. Norii si ceata sunt compuse din picaturi de apa sau ace (cristale) de gheata care se formeaza cand vaporii de apa condenseaza.

Condensarea este rezultatul racirii aerului prin unul din urmatoarele procese:

� Convectie

� Ridicarea (formarea) fronturilor atmosferice

� Ridicarea orografica

Convectia

Cand Soarele incalzeste suprafata Pamintului, aerul de la suprafata Pamantulu se incalzeste si el. Prin incalzire aerul devin mai putin dens decit cel de deasupra si se ridica. Aerul se ridica in bule largi cunoscute sub numele de termice.

Pe masura ce termicele se ridica, aerul din interiorul lor se raceste si se produce condensarea vaporilor. In acest fel iau nastere norii. Inaltimea la care se formeaza norii, cunoscuta sub numele de nivel de condensare, depinde de cantitatea de vapori de apa din atmosfera, care si ea este functie de temperatura aerului.

Norii de tip Cumulus sunt rezultatul unui proces de convectie. Marimea norilor Cumulus, este o consecinta a puterii termicelor, care variaza in timpul zilei. De obicei, dimineata cand Soarele este prea jos pe cer, incalzirea suprafetei solului este moderata iar termicele formate sunt prea slabe ca sa ajunga la nivelul de condensare. Tarziu, dimineata se formeaza cativa nori care devin din ce in ce mai mari si mai numerosi in cursul dupaamiezii. Dupa amiaza tarziu cand Soarele coboara incalzirea suprafetei, este din ce in ce mai slaba si norii dispar.

Daca termicele sunt foarte puternice si se desprind de Pamaint (buoyant) se formeaza nori mari, negri cu puternica dezvoltare verticala, Cumulonimbus

Imagine1

Fronturile atmosferice

Fronturile sunt granite intre mase de aer de temperaturi si umiditati diferite. Cand aceste mase de aer se intilnesc, nu se produce un amestec. Masele de aer tind sa ramana separate, cu masa de aer rece jos si masa de aer cald mai uoara deasupra. Procesul duce la miscari de ridicare ale aerulu cald. In timpul urcarii aerului cald, se produce si condensarea vaporilor de apa care duce la aparitia norilor.

In afara zonelor tropicale, fronturile sunt asociate cu zone de presiune atmosferica scazuta, cunoscute sub numele de depresiuni. Aceste sisteme sunt caracterizate de secvente tipice de nori ca in figura:

Imagine2

Imagine 3

Ridicarea orografica

Cand aerul este fortat sa urce peste o denivelare topografica a scoartei terestre: deal, munte, aerul se raceste in timpul urcarii si se produce condensarea vaporilor de apa. Norii care rezulta sunt nori in straturi Stratus.

Daca stratul devine foarte gros, pare a fi negru de la sol si produce ploi puternice. Norii produsi se numesc Nibostratus.

Imagine 4

Descrierea norilor