Meteo Carmen Sylva

Specii straine

Pe scurt

Curriculum meteo

Curriculum
Marea Neagra

Activitati

Proiecte

Echipamente

Resurse

Baze de date

Albume

Vremea azi

Remote sensing

Atunci cand vasele navigheaza dintr-un loc in altul, uneori duc cu ele mici pasageri clandestini � plante si animale care se fixeaza pe carenele lor sau se gasesc in apa de balast. Aceste organisme isi gasesc deseori noi spatii de domiciliu de-a lungul rutelor vaselor si se inmultesc foarte mult datorita lipsei de dusmani naturali. Uneori oamenii sunt cei care introduc intentionat noi specii in speranta cresterii randamentului pescuitului. Tarmurile si apele Marii Negre prezinta un mare numar de specii �introduse� din alte parti ale lumii. Unele dintre acestea sunt cu adevarat oaspeti nepoftiti.

Ce se poate face pentru a preveni venirea lor?

Introducere

Transportul intentionat si neintentionat de animale dintr-un loc in altul nu este o problema noua.

De-a lungul istoriei, oamenii au introdus animale domesticite in spatii straine, ca parte a zootehniei. Stiti de unde sunt originari puii, curcanii si vacile? Totusi, uneori oamenii au facut greseli grave, ca atunci cand au colonizat iepurii in Australia fara sa realizeze ca nu existau dusmani naturali care sa controleze inmultirea acestora. Iepurii s-au inmultit excesiv, au afectat puternic mediul natural si au distrus suprafete mari de culturi agricole. Conditiile de pe corabii erau precare iar sobolanii se puteau ascunde la bord. Astfel s-au raspandit pe numeroase insule provocand disparitia unor pasari si animale localnice. Fara stirea marinarilor, corabiiile lor transportau diverse specii marine fixate pe chilele navelor lor.

Cum puteti impiedica sobolanii sa sara de pe corabie? Nu vor sari in apa.

Ganditi-va la cateva din caile pe care le vor urma pentru a parasi corabia si cum i-ati putea impiedica sa faca acest lucru.

Pauza de reflectie

De-abia in ultimii o suta de ani am devenit constienti de raspandirea speciilor straine de vietati marine cu ajutorul vaselor. Vechile corabii erau lente permitand doar unui numar restrans de specii mai rezistente ca scoici, viermi si alge sa traverseze oceanele. Vapoarele moderne navigheaza rapid� dintr-un loc intr-altul. Cea mai mare schimbare totusi este faptul ca vasele de marfuri transporta apa de balast.

Ce este apa de balast? Unele vapoare ca tancurile petroliere sau cargourile sunt ca niste imense cutii goale atunci cand nu sunt incarcate cu marfa. Pescajul lor se reduce atat de mult incat elicele ajung la suprafata apei si vaporul nu mai poate naviga in siguranta si in regim economic. De aceea trebuie sa isi incarce tancurile (special amenajate in acest scop la vapoarele moderne) cu apa de mare din porturile in care si-au descarcat marfa. Atunci cand ajung intr-un loc unde vor fi din nou incarcate isi descarca tancurile in apa marii�.dar acest lucru se poate petrece pe un alt continent! Imaginati-va cate animale cu ouale si larvele lor, foarte mici, bacterii si chiar virusi pot fi transportati intr-un tanc de 100.000 de tone!

 Fapte

Se estimeaza ca anual sunt transferate 10 milioane de tone (Organizatia Maritima Internationala, 2001)

Si acum despre Marea Neagra

Conditiile oferite de apele Marii Negre din zona costiera, fertile si cu salinitate scazuta se aseamana cu cele ale altor zone costiere in care se gasesc porturi mari. Aceasta� le face in mod special vulnerabile invaziilor.

Casetă text: Incercati sa faceti o lista cu alte locuri de pe glob care sunt legate de Marea Neagra prin comert practicat cu tancuri petroliere sau cu alte cargouri.

Au existat in Marea Neagra peste o suta de invazii cunoscute cu specii exotice. Unele s-au adaptat� rapid la ecosistem, altele au provocat probleme imense. Doua studii de caz ilustreaza aceasta problema.

Casetă text: Studiul de caz 1.-Un melc de mare urias! In 1946 un savant rus, E.I Dravkin a descoperit un melc de mare nou, Rapana Thomasiana in Golful Novorosiisk. Melcul venise in mod misterios din Marea Japoniei. Curand melcul s-a inmultit. Rapana este un carnivor vorace care se hraneste cu stridii, scoici si alte bivalve ( sunt moluste care au cochilii duble ). Rapana a distrus rapid stridiile si scoicile locale in zona estica a Marii Negre si le-a epuizat pe cele din zonele romaneasca si bulgara. In anii 1980 a aparut o noua activitate economica: pescuitul de Rapana si exportul lor catre Japonia si Coreea unde este considerat o mare delicatete. Aceasta parea a fi fost solutia optima pentru problema data. La inceput Rapana erau pescuiti de scufundatori care la colectau cu riscuri minime pentru organismele din jurul lor. Apoi au inceput sa fie folosite echipamentele de dragare grele. Acestea distrugeau totul in calea lor si amenintau sa transforme problema Rapana intr-un cosmar ecologic.

�����������������������������������������������������������

��

 

 

 

 

 

��������

 

����������

Casetă text: Studiul de caz 2 – un jeleu in culorile curcubeului! Candva la inceputul anilor 1980 o incarcatura de apa de balast adusa de pe coasta de est a Americii de Nord a fost descarcata in Marea Neagra. Odata cu apa , un organism tubular, translucid , in culorile curcubeului si-a gasit drumul spre Marea Neagra. Noul sosit era Mnemiopsis Leidyi, cunoscut ca o ”meduza”. Aceasta creatura inotatoare , lunga de 10 cm se hraneste filtrand animale marine mici din apa marii si poate produce 1000 de oua zilnic, ceea ce face posibila raspandirea ei rapida. Fara dusmani naturali in Marea Neagra, nu ne poate surprinde faptul ca o populatie uriasa s-a dezvoltat continand 1,2 kg de animale/ m3 in 1990. In aceeasi perioada prezenta unei populatii flamande atat de mari a produs colapsul pescuitului de scrumbie probabil ca larvele acestora faceau parte din meniul lui Mnemiopsis. A existat o mare dezbatere daca imultirea lui Mnemiopsis poate sau nu poate fi controlata (vezi “Dilema morala” mai jos”). Unul dintre dusmanii sai naturali este o meduza mai mare numita Beroe. In 1997 a sosit si Beroe in Marea Neagra, probabil tot in apa de balast. La acel moment numarul Mnemiopsis incepuse sa intre in declin dar se pare ca prezenta Beroe a continuat sa le reduca numarul in continuare. Probabil ca acum atat Mnemiopsis cat si Beroe vor deveni rezidenti permanenti ai Marii Negre.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Controlul invaziilor

Daca sa ii impiedici pe sobolani sa sara de pe corabie nu este un lucru usor, cu atat mai greu este sa impiedici organismele marine sa fie transportate dintr-un loc in altul!

Proprietarii de vase au luptat timp de secole impotriva invaziei organismelor de pe carenele vaselor. Aceste organisme fixate pe fundurile vaselor transforma chilele in gradini subacvatice mobile, incetinesc viteza de deplasare si cresc costurile de intretinere si operare. Inventarea vopselelor �anti organisme� a redus problema dar recentele formule cu compusi organici au poluat grav unele zone costiere si au ucis specii vulnerabile. Unii dintre compusi sunt interzisi acum, fortandu-i pe propietarii de vase sa foloseasca produse mai sigure sau sa revina la produsele pe baza de cupru utilizate de mai bine de un secol.

Cu apa de balast situatia este mai complicata. Cantitatea de apa transportata este imensa si in ciuda eforturilor dezvoltarea de noi tehnologii de tratare a apei care sa ucida toate organismele vii la bord nu pare realista Organizatia Maritima Internationala parte a Natiunilor Unite aflata la Londra, la cere proprietarilor de vase sa adopte o abordare mai simpla. Vapoarele ar trebui sa descarce apa de balast in largul oceanelor si sa o inlocuiasca treptat cu apa mai curata din larg. Cand ar ajunge in porturile de destinatie ar putea descarca in apele acestora apa de balast ce contine specii de larg si care nu sunt adaptate sa supravietuiasca in apele costiere. Nu este o solutie perfecta dar poate ajuta la stoparea unei probleme serioase, care se amplifica; o problema care a schimbat permanent ecosistemul Marii Negre.

Casetă text: Propietarii de vapoare nu sunt obligati prin lege sa schimbe apa de balast in largul oceanelor. Ganditi-va la cateva argumente solide care sa ii convinga sa faca acest lucru si scrieti o scrisoare unui proprietar de tanc petrolier care navigheaza intre America si Marea Neagra cerandu-i sa ia masuri pentru ca vaporul sau sa respecte aceste prevederi.

 

Dilema morala-Ce credeti ?

Casetă text: Cand s-a produs invazia Mnemiopsis, savantii au incercat sa gaseasca o solutie. Cantitatea de Mnemiopsis era mai mare decat captura mondiala anuala de peste, astfel ca inlaturarea prin masuri fizice a animalelor era imposibila. Pe de alta parte, alti savanti au sugerat popularea cu pesti care s-ar putea hrani cu invadatori. Problema era ca nimeni nu stia cu adevarat ce s-ar intampla cu ecosistemul prin adaugarea noilor specii. Interventia umana ar ameliora sau ar inrautati situatia ? Unii savanti erau frustrati pentru ca nu se luau masuri, altii erau indignati pentru ca colegii lor se jucau cu natura. In conditiile in care nu se intreprindea nimic, oamenii au simtit ca incertitudinea era prea mare. Natura si-a urmat cursul, cu un mic ajutor din partea unui alt invadator (Vezi Studiul de caz 2). Exista multe cazuri ca acestea in prezent. Unele companii, de exemplu, dezvolta plante modificate genetic despre care spun ca vor inbunatati agricultura viitorului. Alti experti considera ca alterarea sistemelor naturale reprezinta un risc major. Nu exista argumente neechivoce nici pro nici contra. Ce credem si cum alegem? Ar trebui sa stabilim un cod al eticii mediului care sa ne ajute sa luam decizii?

�

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ilustrarea speciilor invadatoare

�

 

 

 

 

 

 

 

 

 

In diagrama de mai sus sunt reprezentate cateva specii introduse in Marea Neagra accidental de vase sau intentionat (reprezentate cu un avion). Sursa o reprezinta academicianul Yuvenaly Zoitsev din Odesa, Ucraina unul dintre expertii din� domeniu.