Insemnari pedagogice Eutrofizare

Pe scurt

Curriculum meteo

Curriculum
Marea Neagra

Activitati

Vremea azi

Remote sensing

Aceast� sectiune reprezint� un exercitiu de f�cut �n clas�, f�r� a necesita activit�ti de exterior. Ar trebui s� se facă apel �n principal la profesorii de stiinte. Obiectivul exercitiului de grup este� s� fac� procesul de �nv�tare mai interesant si interactiv pentru elevi. Exercitiul final este de mare impact si nu sunt prev�zute produse finale. Eutrofizarea este o problem� care necesit� o cooperare larg�, iar profesorilor si elevilor care au nevoie de informatii suplimentare li se recomand� s� consulte materialele produse de Comisia M�rii Negre si �n cadrul Proiectului de Refacere a Ecosistemului M�rii Negre. S-a avut grij�, �n prezentare să nu se dea vina pe nici unul din statele din zon�. Si asta nu din motive diplomatice ci pentru c� este vorba despre o problem� comun�, iar a da vina pe altii nu este de nici un folos.

Pentru profesorii de biologie este inclus si un exercitiu practic de crestere a fitoplanctonului.

Exercitu de grup: Test gril�

Aceasta este o abordare alternativ� care s-a dovedit deseori eficient� pentru grupuri, indiferent de m�rimea acestora. Este important s� repetati r�spunsurile (sau s� v� luati notitele �n clas�). �nsemn�rile de mai jos v-ar putea fi de folos:

Prima list�:	Comentarii:
1. Canalizarea asez�rilor umane	Aceasta este o surs� major� de nutrienti �n unele locuri (at�t nitrogen c�t si fosfor). �n acelasi timp din canaliz�ri provin si bacteriile care pot provoca �mboln�viri ale celor care se scald� �n zonele marine de recreere.
2. Emisiile produse de trafic	Eliberarea de oxizi de nitrogen de c�tre motoarele care folosesc combustibili fosili ( ulei, c�rbune) duce la cresterea concentratiei de nitrati �n atmosfer�, care pot ajunge �n mare cu ajutorul ploilor, contribuind la eutrofizare.
3. Fabrica de autobuze	Nu pare s� aib� influente majore asupra eutrofiz�rii.
4. Detergentii	Detergentii folositi la sp�lat �n cea mai mare parte din t�rile din jurul M�rii Negre sun bogati �n fosfati si, �n mod cert, contribuie la eutrofizare.
5. Fermele zootehnice.	Gunoiul provenit din fermele zootehnice este deseori aruncat �n r�uri. De la animalele care pasc pe p�suni deschise provine mult nitrgen� sub form� de amoniac din urin� si fecale, care ajunge �n r�uri purtat de ploi.
6. Centrale nucleare	Acesta este un tip de poluare care nu poate fi provocat de centralele nucleare!

7. Rafin�riile de petrol	Surprinz�tor, rafin�riile de petrol produc cantit�ti mari de compusi ai nitrogenului si fosforului �n deseurile lor. Rafin�riile performante vor trata deseurile �nainte de a le arunca.
8. Fermele de cartofi	Orice form� de agricultur� elimin� nitrogen si fosfor �n mediul �nconjur�tor. Cantit�tile emise depind de tehnica folosit�.

Lista a doua.	Comentarii
1. Statii de epurare a apelor reziduale	O statie de epurare poate �nl�tura toate urmele de fosfor si nitrogen dar presupune costuri foarte mari. Multe dintre statiile de epurare din jurul M�rii Negre �nl�tur� deseurile solide si bacteriile periculoase, dar nu sunt eficiente �n privinta nutrientilor.
2. Folosirea substantelor alternative	�n cazul detergentilor exist� substante care �i pot �nlocui dar acestea sunt mult mai scumpe.
3. Refacerea unei zone umede.	Aceata poate reduce cantitatea de nutrienti din r�uri si mare. Nu este un �nlocuitor pentru alte tehnici, dar �n mod cert ajut� la cur�tarea nutrientilor proveniti din agricultur� si canalizare. Suprafata zonei umede trebuie s� fie suficient de mare si �n mod cert, �n jurul M�rii Negre nu sunt suficiente zone umede pentru a cur�ta toti nutrientii proveniti din activit�ti antropice.
4. �mpr�stierea �ngrăsămintelor naturale pe c�mpuri	Aceasta reduce impactul gunoiului de la animale si �n acelasi timp nevoia de �ngr�s�minte. Nu se recomand� folosirea reziduurilor din canalizarea localitătilor �n acest scop deoarece unii factori patogeni pentru om pot p�trunde �n alimente.
5. Ameliorarea practicilor agricole.	Aceasta este una dintre cele mai bune c�i de reducere a nutrientilor proveniti dn agricultur�. Tehnica folosit� presupune l�sarea unei centuri de p�sune nefertilizat� �n jurul c�mpurilor fertilizate pentru a capta excesul de nutrienti sau plantarea de culturi de iarn� care s� �mpiedice pierderea de nutrienti �n timpul sezonului ploios.

Casetă text: Bibliografie

Paginile web ale Comisiei M�rii Negre si Dun�rii si ale proiectelor GEF ofer� informatii corecte, f�r� taxe.:

http://www.blacksea-environment.org

�� http://www.icpdr.org

Pentru profesorul de biologie:

Poate veti dori s� �ncercati acest experiment:

Eutrofizarea �n clasa dumneavoastr�

Materiale

� 4 borcane de mur�turi (cele de 2-3 litri folositi pentru mur�turi)

� 3 carafe de un litru, care pot fi folosite pentru �nc�lzire

� 10 litri de ap� din Marea Neagr� (sau ap� din elesteu dac� stati departe de mare)

� 1 ceasc� de p�m�nt proasp�t de pe un c�mp fertil sau din gr�din�

� un filtru de cafea sau o bucat� de h�rtie de filtru

� c�teva pastile de vitamine care contin tiamin� (B1), biotină si cianocobalamin� si fier (preferabil ca NaFeEDTA)

� c�teva grame de �ngr�s�m�nt care s� contin� at�t nitrogen c�t si fosfor

�ncepeti

Intrebati-i pe elevi ce-si amintesc despre ciclul oxigenului-chiar si elevii din clasele primare cunosc informatii despre fotosintez� si schimbul de oxigen/bioxid de carbon dintre plante si animale. Nu exist� copaci �n Marea Neagr�. Deci, de unde provine oxigenul? �ncurajati speculatiile.

Explicati/Explorati

La nivelul de baz� al lantului trofic este fitoplanctonul, �hrana� pentru animalele marine foarte mici care formeaz� zooplanctonul (dintre care unele sunt larve de pesti). Fitoplanctonul isi creaz� hrana prin fotosintez�. Alimentat cu energie solar�, el converteste bioxidul de carbon si apa, �ntr-o hran� simpl� si hr�nitoare. Pe parcursul fotosintezei eliberează oxigenul ca deseu. �n acelasi timp asimileaz� bioxidul de carbon.

Pentru a creste, plantele au nevoie de lumin� si nutrienti: nitrogen, fosfor, mici cantit�ti de minerale (ca siliciu, fier sau magneziu) si vitamine. Atunci c�nd mor, ele elibereaz� aceste substante �napoi �n ap�, d�nd posibilitatea altei generatii de plante s� creasc�. Putem s� ne cre�m propriul microcosmos folosind putin� iarb�, ruda terestr� a fitoplanctonului, pentru a furniza componentele esentiale pentru o cultur� de fitoplancton. Apoi putem descoperi ce se �nt�mpl� c�nd substantele de pe uscat sunt deversate �n mare�.

Cum se procedeaz�

Creati un mediu de cultur�:

Fierbeti p�m�ntul �n dou� cesti de ap� proasp�t� timp de 10 minute, apoi filtrati amestecul prin filtrul de cafea sau h�rtia de filtru.
Dizolvati un gram de �ngr�s�m�nt �n 100 ml de ap� fiart� si r�cit�
Dizolvati o pastil� de vitamin� intr-un litru de ap� fiart� si r�cit�

Desf�surati experimentul

Umpleti borcanele cu ap� de mare sau de elesteu. Asigurati-v� c� este pe c�t posibil curat�, elimin�nd nisipul sau alte impuritt�ti.
Ad�ugati c�te 10 ml de extras de sol pentru fiecare litru din toate borcanele.
Ad�ugati 1 ml de solutie de vitamin� per litru de ap� marin� �n fiecare dintre borcane.
Ad�ugati cantit�ti diferite de �ngr�s�m�nt �n cele trei borcane: 0, 0.5 ml, 1 ml, 5 ml.
Asezati borcanele l�ng� fereastr�, �n clas�. Aveti grij� s� nu fie plasate �ntr-un loc unde s� se poat� �nc�lzi foarte tare. Agitati usor continutul borcanelor o dat� pe zi. Marea nu este niciodat� mai cald� de 30 grade, iar fitoplanctonul se dezvolt� cel mai bine la temperaturi de 20 grade sau mai putin.
�nregistrati culoarea apei-dominanta verde va indica dezvoltarea. Fotografiile trebuie s� urm�reasc� schimbarea culorii:scrieti data pe o buc�tic� de h�rtie pe care s� o lipiti pe borcan astfel �nc�t s� fie vizibil� �n fotografie, pentru a fi un termen de referint�.
Dup� c�teva zile, apa ar trebui s� aib� o nuant� de verde. Urm�riti culoarea c�teva zile si �nregistrati diferenta �ntre borcane.
�nregistrati descoperirile �ntr-un raport scurt: cum puteti explica diferentele?

�

Sugestii

Ca si tuturor plantelor, culturii de fitoplancton �i trebuie putin timp pentru a �ncepe s� se dezvolte (cercet�torii numesc aceasta faza de decalaj). Nu fiti surprinsi dac� nu se �nt�mpl� nimic timp de 2-3 zile. Odat� �nceput� �ns� cresterea, ea este exponential� si apa ar trebui s� se inverzeasc� rapid. Atunci c�nd fitoplanctonul r�m�ne f�r� nutrienti, el moare (faza de putrezire), iar apa redevine limpede.

Amestecul de p�m�nt si �ngr�s�minte este tipic pentru apa marin� din zona costier�. Comparati borcanele �n care ati ad�ugat �ngr�s�minte cu cel �n care ati pus doar p�m�nt.