oamenii

Pentru o mie de ani sau chiar mai mult, Marea Neagra a fost locul de intalnire al strainilor. In jurul tarmurilor sale, oameni cu stiluri de viata diferite au stabilit primele contacte. Uneori intalnirile au fost violente ca atunci cand valurile de migratori i-au alungat din casele lor pe localnici. Deseori, totusi, noii veniti s-au stabilit si au convietuit cu ceilalti, mai ales in orasele antice din zona costiera. Raurile si marea abundau in peste iar terenurile erau fertile. Mestesugari, negustori, pescari si agricultori, cu diferite religii si traditii au cooperat in a obtine beneficii din resursele zonei, bogata in peste, lemn de constructii, cereale si metale pretioase.

Cei mai multi dintre cei sositi pe coastele Marii Negre au venit dinspre est- din diferite zone ale Asiei Centrale. Erau migratori, care se deplasau prin stepele intinse, cu carute, herghelii de cai si turme de vite. Cand ajungeau la tarmul marii nu mai puteau inainta si se sedentarizau. Scitii si, dupa ei, sarmatii, au ramas in regiune pentru aproape o mie de ani, pana cand noi invazii in secolul al patrulea d. Hr. i-au impins mai departe spre vest. Aceste ppulatii vorbeau o limba inrudita cu iraniana moderna. Valurile mai tarzii de migratori, ca hunii si tatarii, aveau o cultura si o limba turanica. Gotii care au sosit din zona Marii Baltice in secolul al 3-lea d. Hr., vorbeau o limba germana timpurie.

Dar au existat si noi veniti dinspre vest sau sud. Acestia nu au venit ca si cuceritori ci ca negutatori. Primii au fost grecii, care au intemeiat colonii pe coaste cu 2700 de ani in urma. Grecii erau oraseni si comercianti, multi dintre ei stiind sa scrie si sa citeasca. Au fost uimiti s�-i intalneasc� pe nomazii din zona M�rii Negre, cum ar fi scitii, care nu construiau case si asez�ri, si care tr�iau intr-o perpetu� miscare cu turmele si carutele lor. Aceast� intalnire a fost foarte important� pentru viitorul gandirii. I-a f�cut pe greci s� declare c� existau dou� tipuri de oameni pe p�mant- cei �civilizati�care tr�iau in sate si orase si vorbeau limba greac�, si �barbarii�. Curand grecii au inceput s� foloseasc� termenii �barbar� pentru a desemna tot ceea ce era primitiv si crud, iar �civilizat� pentru a-si l�uda propriul mod de viat�. Aceast� perspectiva unilateral�, continu� s� fie prezent� si in gandirea contemporan�.

Negustorii greci cump�rau de la sciti si ii pl�teau pe regii lor cu aur si bijuterii de argint. F�r� pestele uscat si f�ina din bazinul M�rii Negre, grecii nu si-ar fi putut asigura hrana. Majoritatea oraselor contemporane din jurul M�rii Negre au fost la origine colonii grecesti. Mai tarziu, in evul mediu, au venit colonisti din orasele italiene, Genova si Venetia. Ei au adus m�rfuri de lux importate din China pe drumul m�t�sii, dar si slavi din Rusia si Caucaz, pentru a acoperi nevoia de fort� de munc� din Europa de vest. Multi alti negustori, cum ar fi armenii si evreii s-au asezat in orasele din zona costier�. Dar t�ranii si negut�torii greci au continuat s� tr�iasc� in jurul M�rii Negre inc� 2000 de ani, pan� cand, in secolul XX legiuitorii turci si sovietici au g�sit motive pentru a-i alunga.

Acestea erau orase in care se vorbeau multe limbi si se practicau multe religii.In secolul al VI-lea i. Hr., in piata din colonia Dioscurios se comunica in nou� limbi.Cand orasul a luat numele de Suhumi, in Avhazia modern�, situatia a fost similar� pan� in urm� cu cativa ani. Acest amestec a dat o not� special� lumii culturale din jurul M�rii Negre. Dar in timp ce viata in orasele multietnice nu s-a schimbat prea mult de-a lungul secolelor, imaginea de ansamblu a cuceririlor si invaziilor din jurul M�rii Negre s-a modificat dramatic.

Dup� epoca greac�, regiunea a devenit parte a Imperiului Roman, pan� cand gotii si apoi hunii au cucerit t�rmul nordic al M�rii Negre. In secolul al VII-lea d. Hr., islamismul a ajuns in zon�, dup� ce arabii au invadat Caucazul. Opt sute de ani mai tarziu, o parte a mongolilor-t�tarii Hoardei de Aur si-au stabilit Hanatul musulman in Crimeea. Curand dup� aceea, Imperiul Bizantin care pe vremuri guvernase pe t�rmurile M�rii Negre, a fost cucerit de turcii otomani, care au capturat Constantinopolul in 1453. Aceasta i-a izolat pe oamenii din bazinul M�rii Negre de vechile lor leg�turi cu Europa, pan� cand, in secolul al 17-lea- o nou� putere si-a f�cut simtit� prezenta dinspre nord. Rusia a inceput s� se extind� spre sud pan� cand a ajuns la mare, cucerind in final Crimeea in 1783. Au urmat apoi aproape dou� secole de r�zboaie in zona M�rii Negre, intre Rusia si Imperiul Otoman, care i-au conferit Rusiei, mai tarziu Uniunii Sovietice, controlul in Caucaz si au dus la obtinerea independentei Romaniei si Bulgariei.

Timp de mai multe secole, o singur� putere a guvernat in bazinul M�rii Negre. Ast�zi, dup� dezintegrarea Uniunii Sovietice, sase state-natiuni independente tr�iesc in jurul M�rii Negre. Fiecare are o cultur� bogat�. Dar in secolul XX a inceput s� se contureze un nou nationalism etnic. Toleranta fat� de culturile minoritare in orasele portuare a inceput s� sl�beasc�. Dup� aproape trei mii de ani, comunit�tile grecesti au p�r�sit Trabzon in Turcia si Anapa in Rusia, pentru a ne limita la doar dou� exemple. Evreii, polonezii si italienii au p�r�sit aproape in totalitate Odesa in Ucraina, oras a c�ror bun�stare au creat-o in secolul al XIX-lea.

Bulgarii, rusii si ucrainenii, cu totii vorbesc limbi slave inrudite indeaproape.

Originile slavilor se situeaz� in epoca bronzului, undeva la nord de Marea Neagr�. Este foarte posibil ca la inceput cu totii s� fi vorbit o limb� proto-slav�, inainte de a se fi separat apoi pe regiuni. Limbile vorbite de ei ast�zi reunesc culturi create din elemente diferite.

Rusii, ca natiune nu� includ doar slavi ci milioane de oameni ai c�ror str�mosi au fost mongoli-t�tari, baltici sau fino-ugrici, inruditi cu finlandezii si estonienii de ast�zi. Multi rusi locuitori ai oraselor au ascendenti polonezi, germani, evrei sau caucazieni.

Bulgarii au fost probabil la origini vorbitori ai unei limbi turcice, si au p�truns in Europa impreun� cu hunii in secolul III d.Hr. Ei s-au stabilit in tinuturile de la sud de Dun�rea de jos in secolul al VII-lea, unde s-au contopit cu alti imigranti, inclusiv slavi a c�ror limb� au adoptat-o. Bulgarii s-au aflat sub st�panire otoman� din 1396 pan� in 1878, dar majoritatea si-au p�strat credinta ortodox�. Cea mai numeroas� minoritate etnic� in Bulgaria sunt turcii.

Ucrainienii sunt o natiune recent� format� din mai multe elemente etnice, majoritatea slave. Unul dintre elemente sunt cazacii, comunit�ti de t�rani depenedenti fugiti din Rusia, turcii nomazi si alte grupuri marginalizate care tr�iau in stepele dintre Nipru si Don. Un alt element sunt etnicii rusi, stabiliti in principal in estul Ucrainei cat si in orasele-port ca Odesa si Sevastopol. A treia component� sunt slavi ne-rusofoni, care vorbesc limba ucrainean� si a c�ror zon� originar� este in Ucraina de vest, in apropierea granitei cu Polonia.�

Dup� rusi, t�tarii din Crimeea sunt cea mai important� minoritate etnic�. Ei au fost deportati in Asia central� de c�tre Stalin dar s-au intors apoi in Crimeea si s-au asezat din nou in tinuturile natale. Pan� la al doilea r�zboi mondial, cei mai multi locuitori ai zonei rurale erau polonezi, in timp ce populatia micilor orase era precump�nitor evreiasc�. Stalin si Hitler au distrus ambele comunit�ti; toutsi mai exist� o mic� minoritate polonez� in aceast� parte a Ucrainei.

Limba roman� este singura limb� de origine latin� din regiunea M�rii Negre. Este mai apropiat� de italian�, spaniol� si francez� decat de turc�, greac� sau orice limb� slav�. Dar cum de a ajuns s� fie vorbit� de oameni din zona Dun�rii de jos nu este in intregime clar. O explicatie traditional� si larg acceptat� este cea c� romanii sunt descendentii soldatilor romani asezati in regiune dup� indeplinirea serviciului militar. O alt� versiune este c� romanii sunt descendenti ai tracilor si dacilor care au locuit in zon� cu 2000 de ani in urm� si au creat aici regate puternice.

Cea mai numeroas� minoritate etnic� din Romania sunt ungurii care locuiesc in Transilvania. Vechile minorit�ti germane din aceeasi regiune, svabii din Banat si sasii din Transilvania, au emigrat aproape toti in Germania in ultima decad�. Exist� mici minorit�ti slave care tr�iesc in Delta Dun�rii, incluzandu-i si pe slavii de rit vechi, care s-au refugiat aici din fata persecutiilor religioase. In Romania tr�iesc si multi rromi r�spanditi in toat� tara.

Turcii, un alt grup originar din Asia central�, au sosit pe t�rmul sudic al M�rii Negre in secolul al XII-lea. O sut� de ani mai tarziu, au cucerit Anatolia si au pus bazele a ceea ce avea s� devin� mai tarziu Imperiul Otoman, care dup� c�derea Constantinopolului, in 1453, a incercuit Marea Neagr�. Atunci cand Imperiul s-a pr�busit dup� primul razboi mondial, noul stat turc a izgonit un mare num�r de minorit�ti non musulmane, printre care comunit�tile grecesti, numeroase si vechi, asezate pe coasta nordic� a Anatoliei.

Tatarii, sau mongolii au sosit din Asia Central� in evul mediu si s-au stabilit in bazinul Volg�i. Asa numit� Hoard� de Aur, nume dat p�rtii vestice a Imperiului Mongol, s-a convertit la islamism in secolul al XIV-lea. O ramur� a Hoardei s-a deplasat spre Marea Neagr� si s-au stabilit in Crimeea unde au intemeiat Hanatul t�tar in 1423. T�tarii din Crimeea au intrat apoi sub dominatie otoman�, pan� cand Rusia a luat Crimeea in 1783. La sfarsitul celui de-al doilea r�zboi mondial, Stalin i-a deportat pe t�tarii din Crimeea in Asia central�, dar ei s-au intors in Crimeea, fiind in prezent in num�r de 270000.

Georgienii se consider� unul dintre cele mai vechi popoare din Eurasia. Limba lor, care face parte din familia cartvelian�, este pre-indo-european�, si georgienii s-au stabilit in zona M�rii Negre de 4000 de ani. De-a lungul M�rii Negre populatia este predominant mingrelian�, oameni considerati deseori ca fiind georgieni, dar care vorbesc o limb� cartvelian� diferit�. Cei mai multi georgieni sunt crestini ortodocsi, dar exist� multi musulmani in Azaria, in extremitatea sud-estic� a M�rii Negre, in apropierea frontierei cu Turcia. Georgia si-a recastigat independent� in 1991.

Avhazii sunt un mic popor apartinand familiei lingvistice nord-vest caucaziene. Ei locuiesc in zona dealurilor din Caucazul de vest si pe fasia de coast�, dintre frontiera rus� in apropiere de Soci si linia de demarcatie cu Georgia de pe raul Inguri, spre sud. Multi dintre ei au emigrat in Turcia atunci cind Rusia a cucerit Caucazul cu 140 de ani in urm�, iar avhazii care au r�mas au primit o relativ� autonomie in cadrul Uniunii Sovietice. Dup� ce Georgia a devenit independent� in 1991, Avhazia a fost declarat� ca parte integrant� a teritoriului Georgiei. R�zboiul care a izbucnit in 1992 s-a incheiat cu fuga populatiei georgiene si mingreliene. Avhazia si-a proclamat independenta f�r� a obtine recunoastere international� din partea Georgiei sau a altor state. In timpul r�zboiului, cei mai multi evrei si greci au fugit. Au r�mas pe loc comunit�ti mari de rusi si armeni, iar multi mingrelieni s-au intors dup� r�zboi in provincia sudic� Gali.

Pan� in prezent, calitatea specific� regiunii M�rii Negre a fost amestecul a numeroase etnii tr�ind in buna vecinatate. Acest amestec este prezent nu numai in orasele portuare mari ca Odesa, Constanta, Trabzon sau Batumi ci si in satele mici.

Amestecul a fost etnic, religios si social-in sensul c� diferitele grupuri etnice s-au specializat in diferite domenii de activitate. Ele au conferit regiunii M�rii Negre o mare varietate lingvistic�, culinar� si de stiluri de viat�.

In ultimii o sut� de ani ins�, aceast� diversitate s-a redus drastic. Aceast� reducere se datorez� in parte noilor ideologii nationaliste (�o ras�, o limb�, un stat�). Pe de alt� parte se pare c� eliberarea de sub regimurile opresive, din motive greu de explicat, a topit liantul care tinea laolalt� comunit�tile multi-etnice.

1. Grecii pontici, care descind din colonistii greci din secolul al VII-lea i.Hr. Dup� intemeierea Republicii Turce, populatia greac� din Turcia a fost alungat� in 1923. Unii au plecat spre Grecia, altii s-au mutat in Caucaz si sudul Rusiei. Dar in 1949, Stalin i-a deportat pe toti grecii in sudul URSS, in Asia. Cei mai multi supravietuitori au plecat in Grecia.

2. Evreii, care formau comunit�ti numeroase si deseori inst�rite in orasele costiere din jurul M�rii Negre, in special in Odesa si alte porturi ucrainene. Multi dintre ei au fost omorati de c�tre nazisti. Majoritatea supravietuitorilor au emigrat in Israel sau SUA, atunci cand emigrarea a devenit posibil� din Uniunea Sovietic� in anii �80.

3. Comunit�tile de germani si elvetieni. Asa cum s-a mentionat mai sus, vechile asez�ri germane din Romania au fost abandonate in ultimii 20 de ani. Marile colonii germane si elvetiene, infiintate in Ucraina, sudul Rusiei si Crimeea au fost desfiintate de revolutia bolsevic�.

4. Italienii. In secolul al XIX-lea, italienii si grecii au dominat comertul in Marea Neagr�, iar italiana era principala limb� folosit� in tranzactiile comerciale din Odesa. Mult mai devreme, au existat colonii comerciale pe coastele Crimeei, pe t�rmurile M�rii Azov, pan� in delta Donului. Nu a mai r�mas nici una.

5. Turcii. In afara Turciei, minorit�tile turce au tr�it in sate si orase, in preajma cerstinilor, in aproape toate t�rile din jurul M�rii Negre. In anii 50 Stalin i-a deportat in Caucaz, de unde cei mai multi au plecat in prezent in Turcia. Cea mai mare parte a comunit�tilor turce din Bulgaria au plecat spre Turcia in anii �80.

In pofida acestor schimb�ri mari, mai pot fi intalnite numeroase minorit�ti etnice in jurul M�rii Negre. Un numar mic de greci pontici mai tr�iesc pe coastele nordice si estice. Unii evrei, de dorul orasului iubit au inceput s� se intoarc� in Odesa, din America sau din Israel. T�tarii din Crimeea s-au intors in patria lor. Exist� comunit�ti largi si infloritoare de armeni in estul regiunii M�rii Negre, in special in Georgia, Avhazia si sudul Rusiei (exceptie face Turcia unde o mare parte a natiunii armene a fost masacrat� in anii 1915-1918). Locuitori nord caucazieni, vorbindu-si inc� propria limb� tr�iesc in jurul statiunii Soci.�

In nordul Turciei, pe t�rmul m�rii exist� un mare num�r de grupuri ne-turce. Printre acestia se num�r� lazii, o populatie vorbitoare de limb� cartvelian�, care au ajuns aici fugind de rusi in secolul al XIX-lea, hemsinlii, probabil descendenti ai armenilor care s-au convertit la islamism, si o populatie avhaz� num�rand cateva mii de membrii. Pe t�rmul asiatic al Bosforului, la cateva mile de Marea Neagr�, exist� un sat polonez, urmasi ai exilatilor stabiliti aici in 1842.

Si rusii pot fi intalniti in toate t�rile din jurul M�rii Negre. Ei reprezint� populatia majoritar� in Crimeea, sunt prezenti ca crestini de rit vechi in Delta Dun�rii, ca pensionari retrasi� pe coastele Avhaziei si Georgiei, sau ca urmasi a numeroase valuri de refugiati politici care au g�sit ad�post in Bulgaria. Pe vremuri limba greac� era mijlocul de comunicare in jurul M�rii Negre. Ast�zi, in ciuda schimb�rilor majore din ultimii ani, cea mai folosit� limb� in jurul M�rii Negre, cu exceptia t�rmului sudic al M�rii Negre, este limba rus�.

[1] Neal Ascherson este un scriitor si jurnalist cunoscut. El este editorul Jurnalului de Arheologie Public�. Cartea sa Marea Neagr� a obtinut recunoastere international� ca o capodoper� si a fost tradus� �n limba turc�.

Oamenii din jurul Marii Negre