Meteo Carmen Sylva

Managementul Zonei Costiere

Pe scurt

Curriculum meteo

Curriculum
Marea Neagra

Activitati

Proiecte

Echipamente

Resurse

Baze de date

Albume

Vremea azi

Remote sensing


Aspecte pedagogice

Aceast� sectiune este un exercitiu de clas�, care nu necesit� activit�ti de exterior. Este combinat� cu o discutie de grup si o dezbatere interdisciplinar� si ar trebui s� se fac� apel si la profesori de alte discipline, �n special de geografie. Managementul zonei costiere este un proces care depinde de un dialog creativ si ordonat �ntre cet�teni responsabili; simularea dialogului �n clas� �i ajut� pe tineri sa �nteleag� provoc�rile pe care le �nfrunt� cei care fac planuri si cei care se ocup� de mediu �n c�utarea solutiilor pentru dezvoltarea durabil�.

Exercitiul de grup 1: Animale si plante costiere

Acest exercitiu este destinat s� demonstreze dependenta a numeroase specii costiere de habitatul lor specific. Cel mai bine este s� se completeze tabelul pe tabl�, pe baza contributiilor elevilor. Coloana din st�nga este intitulat� Tr�iesc pe uscat sau �n r�uri si depind de mare. Iat� c�teva idei care pot veni �n sprijinul elevilor:

        Crabii de t�rm

        P�s�rile marine f�r� webbed feet (wading birds)

        Plantele iubitoare de sare (halofite) ce pot fi g�site �n zonele umede.

        Anghilele (�si petrec aproape tot timpul �n r�uri dar depun icrele ��n mare)

Probabil c� si oamneii ar putea fi ad�ugati pe list�!

C�teva posibile idei pentru coloana din dreapta �ntitulatat� Tr�iesc �n mare si depind de uscat, ar putea fi:

        P�s�ri marine cu picioare webbed ( de ex. pesc�rusii). Notati c� nu toate p�s�rile cu webbed picioare pot sta tot timpul �n ap�. Cormoranii, de exemplu, sunt �ngreunati de ap� deoarece penele lor nu sunt impermeabile astfel c� trebuie s� ias� periodic pe uscat pentru a se usca.

        Sturioanii si somonii (�si petrec cea maimare parte a vietii �n mare dar depun icrele �n r�uri

        Focile c�lug�r (s-ar putea s� nu mai existe nici una �n Marea Neagr�)

        Iarba de mare si algele care tr�iesc �n apropierea t�rmului (au nevoie de t�rmuri stabile)

�ntruc�t cea mai mare parte a substantelor nutritive, vitale �n cresterea plantelor marine din apropierea t�rmului, provin de pe uscat, se poate spune c� viata marin� din zona costier� depinde de uscat. �n lectia despre eutrofizare veti vedea ce se �nt�mpl� daca aceste substante sunt �n exces. Pe parcursul discutiei ar putea fi identificate unele activit�ti umane care ar putea face imposibil� viata unor animale si plante. Distrugerea zonelor umede, de exemplu, duce la disparitia locurilor de cuib�rit si de odihn� ale p�s�rilor. �ndiguirea sau poluarea r�urilor blocheaz� migratia pestilor c�tre zonele de depunere a icrelor din r�uri sau mare. Constructia statiunilor turistice a distrus locurile de cuib�rit ale focilor c�lug�r.

Exercitiul de grup 2: Presunea �n zona de coast�

Acesta este un exercitiu relativ simplu. Cercul interior prezint� activit�tile, iar cel exterior diferitele tipuri de presiuni exercitate asupra zonei costiere. Numeroase activit�ti si tipuri de presiuni au fost omise �n mod intentionat. Exemple tipice sunt:

Activitatea

Presiunea

Industria

Fabrici si complexe industriale

Dezvoltarea urban�

Orase

Agricultura costier� si acvacultura

Ferme, ferme de prelucrare, pesc�rii

Mineritul

Puturi de mine

Elevii trebuie s� discute despre activit�tile desf�surate �n regiunea lor, �nl�tur�ndu-le pe cele care nu se potrivesc si identifc�nd altele care se practic�. Incercati s� decideti care sunt cele mai importante si cum afecteaz� ele zona de coast�, pe uscat sau �n mare.

Si acum despre Marea Neagr�

Exemplele date aici provin din rapoarte coroborate realizate de profesori din zona M�rii Negre. Ele demonstreaz� ca succesele si dificult�tile sunt comune tuturor t�rilor din jurul M�rii Negre. Puteti ad�uga exemplele din zonele �n care locuiti si s� discutati cu elevii modul �n care pot fi ele rezolvate.

Dilema moral� � arii protejate

Scopul sectiunii �dilema� moral� este de a evidentia pentru elevi o serie de probleme mai profunde. Acest exemplu serveste la a examina relatia cu natura. Ar trebui s� restr�ngem grija fat� de natur� la rezevatii mici? Cum pot actiona ca �administratori� ai naturii, atunci c�nd� se exercit� at�t de multe presiuni concurente? Cine va actiona �n ap�rarea habitaturilor plantelor si animalelor care formeaz� ecosistemul M�rii Negre?

Sansa voastr� de a negocia un plan managerial pentru zona costier�!

Acesta este un exercitiu de dezbatere �n grup care d� elevilor posibilitatea unui joc de roluri pentru a �ncerca s� rezolve o situatie titpic� cu care se confrunt� managerii zonei costiere. �ncercati s� memorati cazul tipic descris �n pachetul de curs (sau tineti-l la �ndem�n� pentru a-l putea consulta). Pe pagina urm�toare veti g�si un tabel �n care sunt cuprinse descrieri ale rolurilor care trebuie asumate. Suger�m s� faceti o copie a paginii si s� decupati fisele. �mp�rtiti clasa �n X grupuri. Cunoasteti dinamica propriei voastre clase, astfel c� puteti decide asupra distribuirii potrivite a rolurilor. Fiecare grup trebuie s�-si aleag� un purt�tor de cuv�nt care va prezenta pozitia grupului, dup� care poate �ncepe activitatea. Suger�m o stabilirea unei limite de timp pentru desf�surarea activit�tii. Fiecare purtat�tor de cuv�nt trebuie limitat la o prezentare nu mai lung� de un minut neintrerupt. Itemii care vor fi dezb�tuti trebui consemnati pe tabla clasei pentru a fi v�zuti de toat� lumea. Puteti invita sustin�tori ai problemei ce v� revine, din comunitatea local� pentru a prezenta punctul de vedere. Nu este obligatoriu, dar ar da un plus de autenticitate dezbaterii, si ar face-o mai amuzant� si mai realist� pentru elevi.

Casetă text:  Cititi mai departe

Uniunea European� pentru Conservarea Zonelor Costiere (EUCC) este o excelent� surs� de materiale. Accesati pagina lor de web: http://www.eucc.nl/en/home/index.htm


1. DEPARTMENTUL TURISMULUI

Echipa voastr� colaboreaz� cu industria de turism local pentru a �ncuraja dezvoltarea turismului �n Everypol, si a asigura cele mai bune facilit�ti pentru toti turistii.

2. ORGANIZATII LOCALE DE MEDIU

Organizatia voastr� are 72 de membrii �n districtul Eveypol. Ei sunt preocupati de starea mediului local si ar vrea ca oamneii s� fac� mai mult pentru a proteja naturasi a p�stra orasul curat.

3. MANAGERI AI REZERVATIEI NATURALE

Echipa voastr� mic� poart� responsbilitatea pentru managementul rezervatiei naturale aflate �n apropiere de Everypol. Este o zon� umed� important� pentru cuib�ritul p�s�rilor care pot fi usor deranjate. Zona din apropierea pl�jii are plante si fluturi rari.

4. ORGANIZATIA LOCALA A PESCARILOR

Organizatia voastr� reprezint� pe toti pescarii locali. �n ultimul timp nu le-a mers prea bine; cantit�tile de peste pescuite au sc�zut iar ei sunt acuzati de supradimensionarea pescuitului. Pescarii sunt sup�rati din cauza polu�rii golfului.

5. MANAGERII STATIEI DE EPURARE

Compania voastr� este concentrat� numai asupra obtinerii profitului. Dac� va pierde bani, oamenii �si vor pierde locurile de munc�. De aceea, desi sunt preocupati de starea mediului, declar� c� nu pot construi o statie de epurare nou�.

6.   AUTORITATILE PORTUARE

Portul este cea mai mare surs� de venituri pentru Everypol. Are un terminal petrolier mare, dar echipamentele sale sunt expirate si mici scurgeri accidentale sunt frecvente. Nu vreti s� acceptati sc�derea profiturilor pentru a cump�ra noi echipamente.

7. PRIMARUL SI CONSILIERII DIN EVERYPOL

Ati fost alesi de c�tre locuitorii orasului deoarece ati promis c� �l veti transforma �ntr-un loc �n care toti vor avea venituri mai mari precum si facilit�ti sanitare si un mediu curat.

8. INSPECTORATUL PENTRU POLUARE

Sarcina voastr� este s� verificati dac� oamenii respect� legea si nu polueaz� marea limitrof�. Aveti putini oameni care s� v� ajute iar cazurile de poluare sunt numeroase.