managment costiere

Zonele costiere sunt arealuri bogate in plante si animale, multe dintre ele unice si vulnerabile. Peste 60% din populatia lumii tr�ieste la o distant� mai mic� de 100km de coastele marine. Aproximativ 90% din pestele pescuit in pesc�riile lumii se pescuieste la distante de p�n� la 100km de t�rm. Porturile deservesc cele mai multe c�i comerciale pentru transportul hranei, minereurilor, produse finite si combustibili. Zona costier� este cea mai agreat� destinatie turistic�.

Cum pot coexista toate aceste activit�ti? Numai un management �ntelept poate furniza un r�spuns.

Suprafata din apropierea m�rii este cunoscut� sub numele de Zon� Costier�. Aceast� zon� este deosebit de important� deoarece aici tr�iesc numeroase plante si animale a c�ror existent� depinde de contactul dintre mare si t�rm. Zona este important� si pentru oameni deoarece este locul unde se construiesc porturile si �n acelasi timp locul unde multi dintre noi �si petrec vacantele. Solurile sunt deseori fertile �n zonele costiere ceea ce duce la �nflorirea agriculturii. Porturile au favorizat dezvoltarea comertului si a industriei, iar orasele mari s-au dezvoltat ca centre administrative, porturi, statiuni turistice, complexe industriale, centre agricole, centre piscicole. Problema este c� deseori aceste activit�ti concureaz� unele cu altele iar marele perdant este mediul natural! Oamenii nu realizeaz� �ntotdeauna ca exist� o limit� a spatiului disponibil pentru dezvoltarea �n zona costier�, si ca toate planurile ar trebui s� se coreleze �ntre ele.

Viitorul a numeroase comunit�ti de plante si animale care tr�iesc �n zona costier� depinde de deciziile �ntelepte �n leg�tur� cu dezvoltarea acestor zone sensibile. Exist� numeroase dovezi de decizii gresite �n leg�tur� cu dezvoltarea zonei costiere a M�rii Negre, luate ca urmare a diferitelor presiuni. Diferitele sectoare ale administratiei publice si private �si dezvolt� deseori afacerile f�r� a se consulta �ntre ele, ceea ce nu este o pracic� bun�. Managementul zonei costiere reprezint� calea de a-i �ndruma pe oameni s� colaboreze �n activit�tile lor astfel �nc�t s� mentin� echilibrul sensibil dintre nevoile lor pe termen scurt, f�r� a compromite ecosistemul natural pe termen scurt si �ndep�rtat.

Diagrama de mai jos arat� c�t de multe grupuri de oameni folosesc zona costier� pentru diferite activit�ti.

�n paginile urm�toare veti vedea c�teva exemple de management pozitiv si negativ al zonei costiere a M�rii Negre (informatii �furnizate de profesori din regiunile respective). Analizati-le si g�nditi-v� la exemple de practic� �nteleapt� si gresit� din propriul vostru oras/regiune.

Romania:

+ Tratarea apelor reziduale

Investitii �n 2 statii de epurare (Constanta Sud si Mangalia), care vor �mbun�t�ti calitatea apei marine �n zona t�rmului.

- Dezvoltarea �infrastructurii pentru statiuni turistice

Cl�diri, case, baruri, restaurante �n zona 2 Mai - Vama Veche (�n apropierea frontierei rom�no-bulgare), au fost construite direct pe plaj� sau pe t�rm, f�r� aprob�ri de la autorit�tile locale. Efectul este degradarea unui sector foarte frumos al t�rmului rom�nesc al M�rii Negre.

Bulgaria:

+ "Poda"o zon� umed� la sud de Burgas.
Aceast� zon� de pe Via Pontica este un loc de cuib�rit/habitat temporar pentru un mare num�r de p�s�ri incluz�nd si specii rare sau protejate. Planurile manageriale locale prev�d utilizarea eficient� a zonei ca biosfer� rezervat�/centru de cercetare a stiintific�, supraveghere a p�s�rilor si eco-turism, pescuit, etc.

- "Cabacum" � la nord de Varna

Combinatia de plaj� nisipoas� si pant� abrupt� spre interior creaz� conditii favorabile pentru alunec�ri de teren. �n regiunea Cabacun, panta este folosit� ca zon� de recreere cu case de vacant� private si mici hoteluri. Drenajul subdimensionat pentru apele memajere si cele pluviale asociat cu mai multi ani ploiosi au antrenat alunec�ri masive de teren. Mari cantit�ti de p�m�nt au alunecat pe deal �n jos, afect�nd drumul si plaja. Multe case private si unele hoteluri au fost deteriorate sau distruse. A fost dezvoltat un program de investitii si au �nceput actiunile de restaurare �n 2000-2001, dar fondurile disponibile nu au fost suficiente pentru a definitiva proiectul.

Rusia:

+ �Construirea unei sosele de centur� �n jurul orasului Soci:

Pentru a reduce impactul traficului greu pe drumul de-a lungul coastei, si pentru a sc�dea nivelul polu�rii sonore si a aerului �n oras, a fost construit� o sosea de centur� care ocoleste orasul Soci. Pentru a nu distruge peisajul, mare parte din sosea a fost construit� t�indu-se tuneluri �n muntii st�ncosi...

- Materiale de constructii:

Prundisul si pietrele de pe pl�ji sunt folosite la constructii, ceea ce duce la distrugerea pl�jilor si accentuarea eroziunii.

Turcia:

+ Uzung�l-Trabzon.

Acest loc este un parc natural, o zon� protejat�, ceea ce constituie un exemplu pozitiv de management al zonei costiere. Totusi exist� �n continuare probleme cum ar fi pescuitul �n exces si turismul (supra-populare si dezvoltarea construirii de case de vacant�.)

- Deseurile solide din Trabzon:

Gunoiul menajer este aruncat direct �n mare �n Trabzon. Cheltuielelie pentru amenajraea unei gropi de gunoi sunt privite ca fiind prea mari pentru contribuabili, dar valoarea m�rii si a resurselor sale care sunt amenintate nu a fost luat� �n calcul �n cadrul analiz�rii situatiei.

Georgia:

+ Parcul National Kolkheti

Teritoriul din apropiere de Poti cuprinde o zon� umed� si un lac, (Lacul Paliostomi), care sunt considerate de o important� global� pentru faun� si p�s�rile migratoare. Acestea sunt supuse unei mari presiuni de c�tre pescarii si t�ietorii de lemne ilegali, precum si de catre v�n�torii legali. Situatia se complica prin exercitarea autorit�tii a cinci sisteme administrative diferite, fiecare cu propria sa politic� si propriile sale priori t�ti. Dup� �ndelungi discutii, au ajuns s� aprecieze valoarea colabor�rii si au creat un Parc National cu propriul s�u plan managerial.

- Terminalul petrolier Kulevi:

Acesta a fost construit f�r� aprob�ri oficiale si studiu prealabil al impactului s�u asupra mediului. Au existat proteste puternice ale organizatiilor de mediu, atunci c�nd au descoperit ca planul urias era �n curs de finalizare. Guvernul georgian a ordonat stoparea lucr�rilor atunci c�nd au fost descoperite ilegalit�tile dar acestea au fost continuate si acum obiectivul este aproape finalizat.

Ucraina:

+ Limanul Tiligul (30km est de Odesa).

Limanul, (laguna) are o lungime de aproximativ 80km, o l�time de 4,5km si o ad�ncime de 21m. Are o important� natural� si economic� semnificativ�, fiind un centru de activit�ti recreative, o zon� de acvacultur� si �n care tr�iesc animale s�lbatice, precum si prin folosirea resurselor naturale, cum ar fi nisipul pentru constructii. A atras un mare num�r de vizitatori si constructia a aproape 40.000 de case de vacant�. Prin asocierea treptat� a celor preocupati de viitorul zonei si prin popularizarea principiilor de management al zonei costiere, s-a conturat un plan care va permite mentinerea echilibrului �ntre dezvoltare si conservarea mediului.

- Tratarea apelor reziduale din Odesa:

Tratarea apelor din canalizare din Odesa este de mult timp o problem�, si deseori zonele de �mb�iere au fost �nchise pe timpul verii pentru a proteja s�n�tatea populatiei. Desi s-au ameliorat utilit�tile existente �n ultimii ani, o solutie pe termen lung este �nc� necesar� dac� se doreste folsirea zonei costiere de c�tre toat� lumea.

Managementul �zonei costiere este un proces prin care sunt adusi laolalt� reprezentantii tuturor grupurilor de oameni implicati �n aceast� problem�, a solutiilor oferite de ei, pe baza c�rora sa se dezvolte si s� se implementeze un plan comun. Sun� usor de f�cut pe h�rtie dar �n realitate este deosebit de greu de realizat deoarece implic� schimbarea intereselor economice si a influentelor proprii. Pe de alt� parte, atunci c�nd oamenii �nteleg c�t este de vulnerabil� zona costier� (si c� propriul lor viitor este supus riscului), se dezvolt� dorinta de colaborare. Cineva trebuie s�-si asume organizarea planului (deseori o persoan� responsabil� din conducerea local�), apoi, pasii procesului sunt urm�torii:

Chiar de-a lungul coastei unde locuiti, exist� un oras numit Everypol (poate c� nu stiati acest lucru, dar inchideti ochii si imaginati-vi-l!). Everypol este un oras cu o populatie de 200.000 de oameni, cu un port prin care se export� otelul produs pe plan local si se import� petrol. Exist� si o industrie a pescuitului �n Golful Everypol. Golful este o destinatie turistic� foarte apreciat� de locuitorii capitale, iar vara plajele sunt foarte aglomerate, dar reteaua de canalizare este prea mic� pentru un aflux de turisti at�t de mare. La numai 1 km de oras, exist� o zon� umed� important� pentru p�s�rile migratoare. Aceasta a fost declarat� rezervatie natural�.

Uneori turistii se plang de petrolul care ajunge pe plaj� ca si de inchiderea zonelor de �mb�iere datorit� polu�rii apei cu ap� din canalizare. Ar dori s� se duc� mai departe de centrul orasului, dar amenaj�rile turistice nu sunt permise �n rezervatia natural�. Managerul rezervatiei naturale este si el sup�rat pentru c� uneori deseurile de la fabrici, deversate �n ap�, ajung cu ajutorul curentilor �n rezervatie, omor�nd pesti si p�s�ri. Pesc�riile sufer� si ele un declin, datrat pe de o parte marilor cantit�ti de reziduuri aruncate �n golf, iar pe de alt� parte supradimension�rii pescuitului. Primarul declar� c� nu exist� suficienti bani pentru rezolvarea problemelor, dar �n acelasi timp se construiesc numeroase case de vacant�.

Clasa va fi �mp�rtit� �n grupuri mici iar profesorul va da c�te un cartonas fiec�rui grup. Acesta va desemna pozitia grupului si se vor da explicatii �n leg�tur� cu rolul ce revine fiec�rui grup. Purtati o dezbatere despre:

Managmentul zonelor costiere