Geografia Marii Negre

Pe scurt

Curriculum meteo

Curriculum
Marea Neagra

Activitati

Proiecte

Echipamente

Resurse

Baze de date

• 2000
• 2001
• 2002
• 2003
• 2004

Albume

Vremea azi

Remote sensing

Grecii antici au numit-o Pontus Axeinus, �nsemn�nd �marea neospitaliera�. Pe c�nd �nca nu o cunosteau �ndeajuns, le parea rece, furtunoasa si periculoasa datorita triburilor ciudate si salbatice care locuiau pe tarmurile ei. Pe masura ce au cunoscut-o mai bine, si-au mai schimbat parerea si c�tiva ani mai t�rziu i-au modificat numele �n �Pontus Euxinus� (�Marea Ospitaliera�), referindu-se la ea �n mod familiar cu numele Pontus.

Bogatiile sale au fost reflectate �n legenda L�nei de Aur, iar Herodot o descrie ca fiind cea mai remarcabila dintre mari. Exista mai multe ipoteze privind originea numelui actual. Istoricii spun ca ar putea fi un nume de origine persana. Hidrologii explica numele prin proprietatea marii de a colora �n negru obiectele de fier care cad �n apa si reactioneaza cu sulfatul de hidrogen diyolvat. Biologii tind sa exolice numele �n legatura cu lipsa oxigenului si a vietii din ad�ncuri.

Oricum ar fi, Marea Negra este cu adevarat unica si de mare importanta pentru oamenii care traiesc �n jurul ei carora le ofera� un mod de viata specific si atrage mii de turisti.

Marea Neagra este o mare mica, intercontinentala, orientata Est-Vest, �ntre Europa si Asia. Pe tarmurile ei se gasesc sase tari: Bulgaria si Rom�nia �n vest, Ucraina �n nord, Federatia Rusa �n nord-est, Georgia �n est si Turcia �n sud.

Marea Neagra este una dintre marile cele mai inconjurate

de uscat din lume. Izolarea sa fata de oceanul planetar se datoreaza legaturilor restr�nse cu alte mari. Spre SV comunica cu Marea Marmara prin Str�mtoarea Bosfor si cu Marea Egee din Mediterana prin Dardanele, iar mai departe cu Oceanul Pacific prin Gibraltar. �nspre nord est, Marea Neagra comunica cu Marea Azov prin Str�mtoarea Kerci

.

O parte din unicitatea Marii Negre este determinata de faptul ca suprafata sa este de cinci ori mai mica dec�t aria sa de drenaj care acopera �n intregime sau partial teritoriul a 20 de tari din Europa Centrala si de Est si doua din Asia. �ntre acestea sunt incluse at�t cele sase state riverane c�t si Germania, Elvetia, Italia Austria, Polonia, Republica Ceha, Slovacia, Ungaria, Hertegovina, Croatia, Serbia si� Muntenegru, Nielorusia si Moldova.

Cel de-al doilea ca marime si urmatorul r�u al Europei alimenteaza marea cu apa proaspata si �i influenteaza salinitatea. Varsarea Dunarii, a Nistrului a Niprului si a Donului� joaca un rol mai mare �n �n balansul apelor Marii Negre dec�t schimbul cu apa sarata care se face cu Marea Mediterana ( care constituie doar 0.1% din voulmul anual al marii.

Depresiunea �n forma de rinichi a marii este marginita spre vest si nord de zonele joase ale Peninsulei Balcanice� si ale Europei de Est, unde Balcanii, (Muntele Botev, 2373m), C�mpia Dunarii, C�mpia Rusa, si Muntii Crimeei, (muntele Roman Kosh, 1545m) marginesc marea. Coastele de est si de sud sunt marginite de Caucaz (Muntele elburs, 5642m) si de Muntii Pontici (Muntele Kachkar, 3937 m)�n Asia Mica. Numai yona joasa a Kolchidei �ntrerupe relieful muntos dinspre est.

Linia de coasta este �n general curbata usor. Singura peninsula mare este �nspre nord, Crimeea cu peninsulele Tarkhankut si Kerci. Cele c�teva golfuri mari sunt situate �n zonele de nord si nord est-Golful Odesa, golfurile Yagorlikskiy, Tendrovskiy, Karkinitskiy, Kalamitskiy si Golful Novorosiisk �n est. Cele mai mari insule (Zmeiniy, Tendrovskiy, Berezan) sunt situate de asemeni �n partea de nord vest. Coasta este joasa si plana dreapta, iar nisipul se depune deseori la gurile r�urilor.

Lagunele salcii si sarate formeaza mlastini de mare importanta ecologica. Linia estica de coasta a Georgiei este putin crestata, fara golfuri adapostite. Doar c�teva mici peninsule si golfuri sunt localizate �n sud �n Turcia-Capul Ince, Capul Chum, Capul Baba si golfurile Sinope si Samsun. Coasta de vest este marcata de golfurile Burgas si Varna, de mica Peninsula Nesebar si Capul Caliacra.�

Peisaje tipice M�rii Negre

����������� 1. Peisaj de step� �n Dobrogea���������������������������������� 4. Gur� de varsare a unui� r�u inundat�

����������� 2. Peisaj cu plaj� nisipoas� �n vest���������������� 5. Peisaj de pe coasta de vest

����������� 3. Mlastin� din Delta Dun�rii������������������������� 6. Peisaj de pe coasta sudic�

Peisajele costiere� prezint� o remarcabil� diversitate care ilustreaz� tranzitia� a trei tipuri de mediu de baz� (biotopuri)/bioms

Muntii Pontici destul de �nalti, care se �ntind de-a lungul t�rmului turcesc estic transform� c�mpiile costiere �n f�sii �nguste (vezi ilustratia 6) si fac ca verile s� fie r�coroase si mai umede. P�durile acoper� pantele muntilor, acolo unde s-au p�strat peisajele naturale. Din p�cate desp�duririle favorizeaz� eroziunea si alunec�rile de teren. Cu toate acestea, umiditatea favorizeaz� practicarea agriculturii �n conditii mai bune dec�t �n alte zone ale Turciei.

Peisaje mediteraneene tipice pot fi �nt�lnote la vest de Sinope unde verile sunt fierbinti si uscate iar iernile bl�nde si ploioase. Clima si plajele asociate cu alte resurse naturale ofer� optiuni pentru dezvoltarea turismului si a agriculturii de tip mediteranean. Influenta mediteranean� afecteaz� de asemenea si sudul Crimeei si coast� ruseasc�. Ad�postul oferit de Muntii Crimeei si limitele nord vestice ale Caucazului permit Yaltei si Soci-ului s� se bucure de o clim� sub mediteranean� cu veri str�lucitoare si calde si vegetatie abundent�. �mpreun� cu apele termale confer� acestor coaste o deosebit� atractivitate turistic�, desi plajele sunt deseori acoperite cu pietris.

Peisajele diferite si resursele marine determin� modul de viat� al oamenilor de pe coaste. C�mpiile �ntinse si fertile din Bulgaria, Ucraina si Rusia favorizeaz� practicarea agriculturii intensive si productia de gr�u, cereale, floarea soarelui, sfecla de zah�r, fructe si legume. Zonele de interior ale coastelor M�rii Negre sunt recunoscute ca gr�nare care asigur� o mare parte din consumul intern al acestor t�ri. Cerealele si p�sunile furnizeaz� hran� pentru cresc�torii de animale acre asigur� productia de carne, lapte, ou� etc. Clima mai cald� si suprafetele arabile limitate favorizeaz� cresterea citricelor, a ceaiului, a nucilor si a tutunului.Desi specializ�rile difer� de la o tar� la alta, cea mai tipic� cultur� �n jurul M�rii Negre o reprezint� vita de vie. Strugurii si vinurile de calitate, mod special cele georgiene si bulgare, din regiunea M�rii Negre cresc atractivitatea turistic�.

Pescuitul are o istorie �ndelungat� �n regiune si a furnizat venituri frumoase unei p�rti a populatiei costiere, exceptie f�c�nd ultimele patru decade c�nd pescuitul industrial a suferit o mare reducere, at�t cantitativ� c�t si ca varietate. �n prezent pescuitul turces se g�seste pe primul loc �n zon�, urmat de cel ucrainean si rusesc �n timp ce Bulgaria, Romania si Georgia pescuiesc cantit�ti simbolice.

Productia industrial� nu se bazeaz� numai pe agricultur� ci si pe exploatatarea minereurilor si a resurselor de energie locale, precum si pe calificarea fortei de munc� locale si valorificarea traditiilor. Z�c�mintele de c�rbune si minereu furnizeaz� materie prim� pentru producerea energiei termice si metalurgie �n special �n Ucraina, Rusia si Turcia. �n alte t�ri, orasele din zona costier� s-au dezvoltat ca centre industriale pentru ca porturile lor faciliteaz� comertul international.

Coastele cu golfuri ospitaliere favorizeaz� dezvoltarea porturilor care atrag dup� ele dezvoltarea industrial� si cresterea populatiei la sute de mii de locuitori �n orasele din zona costier�, cum ar fi Istanbul, cel mai mare oras al Turciei si din bazinul M�rii Negre, Odesa (al patrulea oras ca m�rime al Ucrainei), Mikolaev, Cherson, Ilichevsk, Mariupol �n Ucraina, Soci si Novorosiisk in Federatia Rus�, Constanta �n Romania, Varna si Burgas, al treilea si respectiv al patrulea oras ca m�rime �n Bulgaria, Batumi �n Georgia.

Locatia costal, atunci c�nd a fost favorabil� dezvolt�rii transporturilor a favorizat economia M�rii Negre, �n special �n decada recent� c�nd s-au produs mari modific�ri �n regiune. Asezat� la r�scrucea drumurilor comerciale dintre Asia si Europa, regiunea a cunoscut vremuri bune si rele: ofer� impulsuri pentru comert dar pune �n balant� profitul pe termen scurt cu posibilitatea de autodezvoltare a comunit�tilor locale si a mediului lor. Transportul de titei este una dintre aceste provoc�ri, mai ales dac� sunt neglijate aspectele problemele sociale si de mediu si precump�nesc� numai argumentele geopolitice �n luarea deciziilor de viitor.

�n consecint� este simptomatic faptul ca retelele de transport sunt izolate la nivelul fiec�rei t�ri, cu exceptia celor din fosta URSS. Regimurile politice trecute restrictionau miscarea populatiei �n afara hotarelor. A c�l�tori dintr-o tar� �n alta, �n jurul M�rii Negre sau a o traversa poate fi oreal� provocare chiar si pentru entuziasti. De exemplu, dac� cineva doreste s� c�l�toreasc� din Bulgaria pe coasta ruseasc�, trebuie s� zboare �nt�i la Moscova sau s� c�l�toreasc� cu masina la Istanbul, apoi, dac� are noroc poate s� zboare catre destinatia sa, f�r� a mai lua �n consideratie formalit�tile de frontier�. Din fericire restrictiile au fost reduse dar nu eliminate definitiv. Infrastructura transportului slab dezvoltat� �ntre t�rile din bazinul M�rii Negre fac dificile relatiile economice si culturale.

Tabelul 5.Transportul direct de pasageri �ntre t�rile din zona costier� a M�rii Negre

�Turismul este o activiate economic� relativ nou� �n regiune. El ofer� optiuni bune pentru a �mbina� turismul marin conventional cu curele balneare si turismul cultural. Staiuni turistice mari au fost construite �n anii �60-�80 de-a lungul coastei vestice, prev�zute cu dot�ri pentru turismul international, cum ar fi Albena si Nisipurile de Aur �n Bulgaria sau Mamaia �n Rom�nia. In acelasi timp, Ucraina, Rusia si Georgia si-au p�strat orasele turistice traditionale ca Ialta, Evpatoria, Anapa, Soci.etc., orientate �n special spre turismul intern. Mai t�rziu, Bulgaria a dezvoltat un nou tip de turism, r�spunz�nd cererilor pietii-statiuni si sate turistice mici unde turistii se pot bucura �n liniste de frumusetile naturii. Aceeasi tendint� exist� si �n Turcia unde statiunile de la Marea Neagr� concureaz� cu cele de la Marea Marmara si Mediteran�. �n toate t�rile din jurul M�rii Negre exist� �n prezent o preocupare intens� fat� de turismul rural si ecoturism deoarece resursele naturale ofer� oportunit�ti exceptionale pentru activit�tile turistice neconventionale cum ar fi observarea p�s�rilor, arheologia subacvatic�, foto-turismul si plimb�rile cu barca.

Pe coastele M�rii Negre se perind� annual milioane de oameni provenind din medii culturale diferite, cu traditii istorice si geografice diferite. Cu toate acestea, comunitatea de teritoriu si mare si interactiunile cu traditii istorice au contribuit la formarea unei comunit�ti unice, a M�rii Negre caracterizat� prin tolerant� si �ntelegere reciproc�. Culturile nationale s-au �mpletit si deseori oamenii din t�rile riverane pot comunica �ntre ei mai bine dec�t politicienii. Desi diferite ca orgini, limbile vorbite �n jurul M�rii Negre contin termeni couni pentru m�ncare si peste. Se pot �nt�lni pe t�rmurile m�rii comunit�ti crestine tr�ind �n bun� �ntelegere cu comunit�ti musulmane, �n vremuri bune si rele.

Dansurile si c�ntecele populare prezint� deseori asem�n�ri la distante mari pe t�rmurile m�rii, chiar dac� �si p�streaz� caracteristicile nationale. Trecerea la democratie a t�rilor din jurul M�rii Negre si constientizarea intereselor si scopurilor comune deschid c�i de cooperare de perspectiv�. Tendinta pozitiv� este vizibil� �n eforturile comune de dezvoltare a Cooper�rii Economice a M�rii Negre precum si de dezvoltare durabil� a regiunii M�rii Negre (Comisia M�rii Negre si implementarea Planului Strategic de Actiune pentru Reabilitarea si� Protectia M�rii Negre).

Tabel 6. Date geografice despre t�rile din jurul M�rii Negre