Fizica Marii Negre

Pe scurt

Curriculum meteo

Curriculum
Marea Neagra

Activitati

Proiecte

Echipamente

Resurse

Baze de date

• 2000
• 2001
• 2002
• 2003
• 2004

Albume

Vremea azi

Remote sensing

Marea Negr� are un bazin foarte ad�nc, alungit cu o ad�ncime maxim� mai mare de 2200m, situat �ntre 40⁰56� si 46⁰33� N. Lungimea sa maxim� este de 1148km.

Peninsula Crimeea si convexitatea Coastei Anatoliene �mpart marea �n dou� sub-bazine. L�timea minim� a m�rii este de 258km. Platforma lat�, cu o ad�ncime de 0-100m ocup� partea nord vestic� a m�rii. L�timea caracterisitc� a platformei de-a lungul celorlalte coaste este de 2-12 km.

BALANTA APEI SI STRATIFICAREA

Zona de alimentare a M�rii Negre, care este prezentat� �n figur� cu verde, acoper�, partial sau total 23 de t�ri din Europa si Asia Mic�. 80% dintre r�uri se vars� pe t�rmul nord vestic.

Str�mtoarea Bosfor este singura leg�tur� a M�rii Negre cu oceanul. Lungimea ei este de aproximativ 30 km. Este pozitionat� pe directia NE-SV; l�timea ei variaz� �ntre 700 m si 3500 m. Ad�ncimea medie este de 50-75 m dar �n unele locuri ajunge la 100m.

Apele aduse de r�uri si precipitatiile dep�sesc nivelul evapor�rii de la suprafata bazinului. De aceea nivelul M�rii Negre este mai ridicat dec�t al oceanului, iar excesul de ap� se vars� �n Str�mtoarea Bosfor, la suprafata acesteia, dup� cum se poate vedea �n imagine.

Mai exist� �nc� un curent, care se deplaseaz� �n sens invers, din ad�ncuri, c�tre Marea Neagr�. Curentul de ad�ncime este provocat de diferenta de presiune care apare datorit� nivelului de salinitate dublu al apelor M�rii Marmara fat� de cele ale M�rii Negre.

Volumul de ap� mai putin s�rat� transportat� de curentul de suprafat� este dublu fat� de cel al curentului de ad�ncime, ceea ce reduce la zero transferul de salinitate. Cei doi curenti sunt separati de frontul de densitate, care se poate vedea bine �n imagine.

Toate componentele echilibrului apei din bazin sunt compensate �n decursul unui an, asa cum se poate vedea �n tabelul de mai jos.

Aportul de ap� s�rat� prin Str�mtoarea Bosfor determin� stratificarea densit�tii M�rii Negre. Apa M�rii Marmara, cu salinitatea mai ridicat� este deplasat� pe fundul str�mtorii, dup� care se vars� �n ad�ncuri datorit� densit�tii mai mari. Circulatia vertical� a apei, aduce apa s�rat� din ad�ncuri c�tre suprafat�, unde aceasta se amestec� cu cea dulce adus� de r�uri, form�nd salinitatea nivelului superior, semnificativ diferit� de a celui inferior.

Caracteristicile temperaturii, salinit�tii si densit�tii prezint� un pronuntat picnoclin� permanent, care este situat la o ad�ncime de 150-300 m, si separ� stratul superior al m�rii, de cel inferior. Stratificarea densit�tii este determinat� �n principal de salinitate. Cresterea temperaturii este semnificativ� numai la nivelurile de suprafat�, unde se observ� stratul rece intermediar, o caracteristic� a stratific�rii termale a M�rii Negre.

VARIATIA SEZONIER� A TEMPERATURII, V�NTULUI SI VALURILOR

Temperatura de suprafat� a M�rii Negre manifest� variatii semnificative de-a lungul anotimpurilor. Imaginea de mai jos prezint� felul �n care apa cu temperatur� pl�cut� din timpul verii este �nlocuit� cu cea rece iarna.

V�nturile de iarn� aduc aer rece �n sectorul vestic al M�rii Negre

�n contrast cu vara bl�nd�, v�nturile reci din nord, care bat �n timpul iernii, sunt deosebit de puternice �n bazinul nord-vestic al m�rii, provoc�nd valuri �nalte.

V�ntul puternic dinspre nord, apa rece si valurile de mare amplitudine sunt pericolul adev�rat pentru navigatori, din cele mai vechi timpuri.

OSCILATII ALE NIVELULUI M�RII

Nu exist� maree �n Marea Neagr�, dar v�rs�rile r�urilor, evaporarea/precipitatiile si scurgerile prin Str�mtoarea Bosfor variaz� sezonier si produc oscilatii ale nivelului m�rii cu o amplitudine de 10 cm.

Altimetre moderne din spatiu fac posibil� observarea nivelului mediu al M�rii Negre pe suprafata �ntregului bazin. Datele privind nivelul m�rii furnizate de satelitul Topex/Poseidon, calculate �n medie pentru fiecare trecere (nou� travers�ri ale satelitului deasupra M�rii Negre la fiecare 10 zile, ceea ce �nseamn� aproximativ una pe zi) arat� nivelul mai ridicat al frecventei reactiei nivelului m�rii la schimb�rile volumului bazinului.

Observ�m o influent� a �nc�lzirii globale asupra nivelului M�rii Negre. Datele medii lunare AVHRR SST arat� c� Marea Neagr� a suferit un proces de �nc�lzire semnificativ� �n anii �90. (cam 2⁰C �ntre 1993 si 2001)

Topirea ghetarilor, datorat� �nc�lzirii globale, poate fi motivul cresterii nivelului m�rii care produce inundatii �n multe regiuni de pe coastele din nordul M�rii Negre.

CURENTII M�RII NEGRE

Circulatia atmosferic� medie lunar� are un caracter ciclic deasupra M�rii Negre pe parcursul anului. V�ntul pozitiv provoac� ondularea m�rii iar diferenta de densitate dintre apele de r�u, dulci, si apa s�rat� patruns� prin Str�mtoarea Bosfor, induc deplasarea circular� la nivelul m�rii.

O tr�s�tur� permanent� a circulatiei nivelului superior este Curentul Rim, care �ncercuieste Marea Neagr� si formeaz� un curent circular la scar� mare. Linia coastei provoac� probabil aparitia a dou� curente circulare mai mici �n partea de est si cea de vest a bazinului. Curentul Rim �ncercuieste ambele curente circulare mai mici.

Curentul Rim este localizat deasupra platformei continentale si are o l�time de 40-80km. Observatii directe asupra vitezei curentului, realizate cu ajutorul geamandurilor de suprafat�, au ar�tat c� viteza medie este de 40-50 cm/s, cresc�nd uneori p�n� la 80-100 cm/s. Curentul Rim este concentrat deasupra pinoclinei de mic� ad�ncime. Observatiile au ar�tat c� p�n� la o ad�ncime de 150m, curentii sunt relativ uniformi.

Curentul Rim nu este uniform de-a lungul anului. Intensificarea v�ntului, iarna �n raport cu vara, provoac� cresteri semnificative ale vitezei sale.

Curenti de suprafat� pentru iarn�, (a), prim�var�, (b), var�, (c), si toamn�, (d).

Circulatia observat� cu ajutorul supravegherii sinoptice, de rezolutie medie, si al datelor obtinute de senzori de la distant�, indic� un sistem de scal� medie suprapus pe un bazin cvasi permanent si pe elemente de sub-bazin.

Date obtinute din satelit arat� evolutia c�mpului de curenti de-a lungul Coastei Anatoliene.

(a) 20 august 1997,

(b) 20 septembrie 1997,

(c) 20 octombrie 1997,

(d) 30 noiembrie 1997,

(e) 30 decembrie 1997.

Un v�rtej l�ng� Capul Sinope formeaz� un meandru al Curentului Rim si se propag� de-a lungul coastei. V�rtejul Batumi se transform� �n v�rtejul Suhumi.

Evolutia curentilor de-a lungul Coastei Caucazului la urm�toarele date.

(a) 30 aprilie 1993,

(b) 30 mai 1993,

(c) 20 iunie 1993,

(d) 10 august 1993.

Transportul turbulentei �este �n directia V�rtejului Cherci.

CIRCULATIA APEI SI ECOLOGIA

Traseul curentilor este important pentru ecologia bazinului. De exemplu, migratia scrumbiilor se coreleaz� cu cei doi curenti circulari ai M�rii Negre.

Caracteristicile de nivel mediu, cum ar fi: frontul Curentului Rim, v�rtejurile care traverseaz� Str�mtoarea Cherci, v�rtejurile din apropierea Bosforului, anticiclonul Batumi, provoac� repartitia neuniform� a distributiei de fitoplancton, asa cum se prezint� �n imaginea de mai jos.

SeaWiFS harta clorofilei

Harta ad�ncimii pinoclinei

Harta curentilor

Observatii regulate la suprafata curentilor, realizate cu geamanduri plutitoare libere au ar�tat ca dou�-trei luni sunt suficiente pentru a transporta orice substant� (poluanti, nutrienti, organisme), dintr-o parte �n alta a m�rii.