edu2000+

�n 1967, la Adunarea General� a Natiunilor Unite s-a stabilit c� m�rile fac parte din patrimoniul comun al umanit�tii. Marea apartine tuturor. Aceast� sintagm� nu este �ns� o noutate. Marea reprezint� o mostenire transmis� nou� de c�tre �naintasi, iar noi trebuie s� avem grij� si s� �i asigur�m o dezvoltare durabil� �n beneficiul urmasilor nostri.

Said Makhmudi, profesor de drept international la Facultatea de drept , Universitatea Stockholm.

Cresterea economic� intensiv� si folosirea resurselor naturale marine a provocat o mare presiune uman� asupra ecosistemelor M�rii Azov si M�rii Negre. Din punct de vedere geografic, M�rile Azov si Neagr�, sunt cele mai �ndep�rtate m�ri interne ale Oceanului Planetar. Suprafata bazinelor m�rilor dep�seste �n mod semnificativ pe cea a m�rilor propriu zise. Din aceste motive, M�rile Azov si Negr� sunt extrem de vulnerabile. Pe parcursul ultimelor decade activitatea antropic� a provocat un proces de eutrofizare activ�, nivel ridicat al polu�rii pe t�rm, eroziunea coastei, pierderi la nivelul biodiversit�tii, al resurselor piscicole si de recreere.

Cele trei grupuri de amenint�ri, cele mai importante, la adresa naturii M�rii Negre, sunt:

1. Ecosistemul M�rii Negre continu� s� fie amenintat prin adaosul de poluanti, �n mod special nutrienti. Nutrientii provin, �n Marea Neagr�, din surse terestre, si sunt purtati de apele r�urilor. Dun�rea aduce mai bine de jum�tate din nutrientii din Marea Neagr�. Adaosul de ape reziduale insuficient tratate duce la contaminarea microbiologic�, care constituie o amenintare pentru s�n�tatea public�, fr�neaz� dezvoltarea durabilă a turismului si a acvaculturii. �n plus, adaosul de substante periculoase , �n special petrol, continu� s� ameninte ecosistemul M�rii Negre ( petrolul provine din accidente navale sau din desc�rc�ri ale vaselor.)

2. Introducerea speciilor exotice, prin debalastarea vaselor, a afectat puternic ecosistemul M�rii Negre si constituie amenint�ri si la adresa m�rilor adiacente, Mediteran� si Caspic�.

3. Managementul incorect al resurselor, �n special al celor piscicole, precum si managementul zonei costiere, continu� s� afecteze dezvoltarea durabil� a regiunii M�rii Negre. Cele mai multe stocuri de peste din Marea Neagr�, deja afectate de consecintele polu�rii, au fost supra-exploatate sau sunt amenintate de supra-exploatare.

Alte amenint�ri � multe zone costiere au fost deja deteriorate ca rezultat al eroziunii si dezvolt�rii urbane si industriale, incluz�nd constructia zonelor de agrement.

�n consecint�, exist� un risc serios de pierdere a unor habitaturi valoroase si a unor peisaje, si, �n cele din urm�, a biodiversit�tii si productivit�tii ecosistemului M�rii Negre.

Marea Neagr� nu si-a pierdut abilitatea natural� de refacere. �n ultimii ani, criza economic� a t�rilor din jurul M�rii Negre a redus presiunea polu�rii asupra mediului si a consum�rii resurselor marine. Aceasta iese �n evident� din sc�derea num�rului de inflorescente algale, prezenta animalelor marine si a plantelor �n habitaturi unde erau considerate disp�rute, precum si a cresterii de stocuri de peste.

Ecosistemul M�rii Negre este unic deoarece cump�na apelor cuprinde o arie mult mai extins� dec�t suprafata apei marine. Aceasta duce la necesitatea urm�torului pas �n protectia naturii si �n managementul activit�tilor de mediu, mai precis la abordarea problemelor la nivelul bazinului. Aceasta �nseamn� c� trebuie luate �n considerare nu numai zonele si t�rile costiere ci� si alte teritorii, reunite �ntr-un singur complex, prin intermediul r�urilor, p�n� pe cursurile superioare ale acestora, cu natura �nconjur�toare si cu oamenii de pe t�rmurile lor.

Poluarea este prima cauz� a degrad�rii M�rii Negre. Poluarea are �n principal origini non organice. Cursurile fluviilor sunt principala surs� de poluare; Dun�rea �si str�nge apele din Europa vestic�, central� si sudic� Precipitatiile atmosferice, activit�tile economice costiere si transporturile maritime furnizeaz� alte surse de poluare.. Datorit� predominantei v�nturilor din vest, aceste t�ri sunt surse de contaminare a aerului.

Degradarea mediului, pierderile �nregistrate �n domeniul biodiversit�tii si al resurselor naturale, amenint�rile la adresa s�n�t�tii umane afecteaz� dezvoltarea economic� de perspectiv� a regiunii. Schimb�rile dramatice �n mediul marin care s-au produs �n ultimele decade au devenit un motiv de �ngrijorare pentru t�rile riverane si pentru comunitatea international�, si au promovat coordonarea eforturilor de reabilitare a mediului M�rii Negre.

Problemele prioritare ale protectiei si reabilit�rii mediului natural, �n primul r�nd a biodiversit�tii M�rii Negre si M�rii Azov (Marea Azov-cea mai mic� mare, situat� �n nord-estul M�rii Negre, de care o desparte Str�mtoarea Kerci, poate fi considerat� ca f�c�nd parte din ecosistemul M�rii Negre) sunt urm�toarele:

Evaluarea stiintific� a num�rului de cetacee si a polu�rii din Marea Neagr� (exemplul celor 12 mile ale M�rii Negre de-a lungul t�rmului Ucrainei):

Rezultatele expeditiei din Marea Neagr� de-a lungul t�rmului nordic de la Delta Dun�rii p�n� la str�mtoarea Kerci (apele teritoriale ale Ucrainei, 2003, participanti dr. A. Birkun junior si altii) sunt precise: ca rezultat al calculelor matematice s-a stabilit num�rul precis al delfinilor de Azov (1040�568), al delfinilor comuni (1557�798), al delfinilor cu nasul �n form� de sticl� (3522� 1029). Obiecte poluante din plasic, care plutesc (158620, cu un coeficient de variatie de 18%). �n alte regiuni ale M�rii Negre situatia este similar�.

Din 26 de specii de pesti cu valoare economic�, �n anii 1960-1970, doar sase specii mai exist� �n prezent: sprot, hering de Marea Neagr�, hamsia, merlucius, pisica de mare si barbunul gri din Orientul �ndep�rtat, care a fost aclimatizat recent �n Marea Neagr�.

Evaluarea stiintific� a biodiversit�tii M�rii Negre (exemplul Syvash)

Syvash este un golf putin ad�nc de tip lagun� �n partea de vest a M�rii Azov (Ucraina); lungimea sa de la nord la sud este de 115km, iar de la vest la est de 160km. Suprafata total�, incluz�nd si insulele, este de 2600km^2.Expeditia international� desf�surat� aici �n 1989 a num�rat mai mult de 1 milion de p�s�ri. Fantastic! S-a f�cut propunerea de a se crea aici Parcul Natural National Syvas.

Adaosul de fertilizatori adusi de apele r�urilor �n mare a crescut de zece ori �n ultimele decade. Numai Dun�rea singur� aduce annual 60.000 tone de fosfati si 340.000 de nitrati. Ca o consecint� s-au creat conditiile de crestere a algelor monocelulare. Reproducerea masiv� a acestor organisme produce degradarea plantelor acvatice si o sc�dere drastic� a concentratiei de oxigen �n ap�. Pierderile biologice totale pe t�rmul de nord-vest al M�rii Negre, �nregistrate �n ultimii 20 de ani, sunt estimate la 60 milioane de tone �n care sunt incluse si 5 milioane de tone de peste.

�n concluzie, activit�tile economice au schimbat echilibrul natural. �n aceast� situatie cresterea plantelor mici sau a animalelor cu ciclu scurt de viat� a devenit predominant�. �n plus, procesul de introducere de noi specii, aduse o dat� cu apa de balast sau pe carenele navelor a devenit mai intens. Aceste organisme, cu adaptabilitate mare, au �nceput s� �nlocuiasc� speciile originare din Marea Neagr�. Un exemplu tipic este molusca rapana, descoperit� �n 1947 si ctenofora Mnemiopsis leidi, originar� de pe coasta american� a Atlanticului, care, introdus� �n Marea Neagr� �n 1987, a provocat pagube notabile resurselor de peste.

Pe l�ng� modificarea global� a ecosistemului m�rii, la care se adaug� suprasaturarea cu fertilizatori, impactul negativ al activit�tilor antropice asupra zonei costiere, caracterizat� printr-o mare biodiversitate si productivitate, a crescut.

Conform cu estim�rile expertilor internationali, pierderile economice provocate de contaminare, reducerea pescuitului si turismului �n bazinul M�rii Negre, totalizeaz� 500 de milioane de dolari annual.

(Surse: Planul Strategic de Actiune, 1996 si date originale furnizate de Dr. B. Alexandrov)

Documente legislative si actiuni� practice

Conventia de Protejare a M�rii Negre �mpotriva Polu�rii , dezvoltat� cu asistent� UNEP, a fost semnată la Bucuresti �n 1992. Toate t�rile din regiune au ratificat Conventia, cu Protocoale aditionale, �n urm�toarele 21 de luni-caz unic!. Conventia de la Bucuresti a intrat �n vigoare �n 1994 si reprezint� cadrul legal care concentreaz� priorit�tile si principalele directii ale activit�tilor interntionale �n problemele de mediu ale bazinului M�rii Negre, incluz�nd conservarea biodiversit�tii.

O politic� comun� a t�rilor din jurul M�rii Negre, referitoare la protejarea si folosirea resurselor a fost formulat� �n Declaratia de la Odesa. Ministerele Mediului din Bulgaria, Georgia, Rusia, Romania, Turcia si Ucraina au semnat acest document pe 7 aprilie 1993, la Odesa, �n Ucraina. Declaratia contine un orar rezonabil al actiunilor care vizeaz� unirea eforturilor tuturor sectoarelor societ�tii pentru conservarea si protectia mediului M�rii Negre. De fapt, declaratia dezvolt� si detaliaz� ideile Conventiei de la Bucuresti, tin�nd cont si de deciziile Summit-ului pentru Mediu si Dezvoltare de la Rio de Janeiro.

Aceste documente au constituit baza legal� pentru demararea Programului International pentru Managemetul Mediului si Protectia M�rii Negre- Programul de Mediu al M�rii Negre (BSEP). BSEP, proiect lansat �m 1993 a fost lansat sub egida Autorit�tii de Mediu Internationale (GEF), cu misiunea de a asista guvernele t�rilor din bazinul M�rii Negre �n implementarea Conventiei. �n fapt, BSEP a dezvoltat o baz� institutional� pentru dezvoltarea unui mecanism eficient de implementare a Conventiei de la Bucuresti.

Pe 31 octombrie 1996, reprezentantii oficiali ai t�rilor din zona M�rii Negre au semnat Planul Strategic de Actiune (PSA) pentru Marea Neagr�. (�n prezent 31 octombrie a devenit Ziua M�rii Negre). PSA a fost foarte apreciat de reprezentantii organizatiilor de mediu internationale, inclsiv Banca Modial�, UE, UNDP, UNEP, UNOPS, programelor PHARE-TACIS, etc.

Declaratia Ministerial� de Protejare a M�rii Negre si Planul Strategic de Reabilitare si Protectie a M�rii Negre au creat baza pentru executarea mai multor pasi practici la nivel national.

Urm�torul pas principal a fost f�cut de t�rile din zona M�rii Negre �n 2002 (iunie, Sofia, Bulgaria) c�nd s-a semnat Protocolul referitor la Conservarea Biodiversit�tii si a Peisajului.

�n prezent t�rile riverane Mării Negre �ncearc� s� elaboreze Planul Strategic de Actiune pentru Protocolul privind Conservarea Biodiversit�tii si a Peisajului, �n sensul implement�rii Protocolului Biodiversit�tii marine.

Pentru a proteja si reabilita biodiversitatea si pentru a ameliora habitatul plantelor si animalelor marine este necesar:

� S� se creeze conditii de populare cu specii de animale marine care sunt �n pericol

� S� se dezvolte un proiect de reabilitare a habitatului fitoflorei pe platforma de nord-vest a M�rii Negre, ( asa numita C�mpie Zernov)

� S� se aplice m�suri pentru protectia p�s�rilor de ap�, a habitatului lor, a locurilor de cuib�rit prin crearea unor arii protejate.

� S� se implementeze m�suri pentru prevenirea invaziilor cu plante si animale exotice, periculoase pentru cele locale

� S� se introduc� proceduri speciale de limitare a utiliz�rii resurselor naturale din zona costier� a M�rii Azov si a M�rii Negre.

� S� se dezvolte si s� se implementeze proiecte de dezvoltare, conservare, reabilitare local� si de dezvoltare de locatii de recreere �n zonele protejate din zonele costiere ale M�rii Azov si M�rii Negre.

� Să se stabilească limite de folosire a resurselor biologice, �n raport cu rata lor de reproducere

� Să se dezvolte si să se implementeze �n practică mecanismul optim de �nmultire a păsărilor consumatoare de peste

� Să se extindă si să se modernizeze ferme de reproducere a pestilor, �n special a sturionilor si a altor specii valoroase din punct de vedere comercial

Si nu numai! Si pentru copii! Conditiile bune pentru vietuitoarele sălbatice vor crea conditii bune si pentru oameni, sub multe aspecte.

Cazul unor biotopuri: zonele umede

Zonele umede au o serie de functii ecologice si furnizează bunuri si servicii valoroase, cum ar fi purificarea apei de care depind comunitătile, protejarea oamenilor si a bunurilor acestora de inundatiile devastatoar, prin regularizarea cursurilor r�urilor, si furnizarea de produse naturale. Zonele umede se numără printre ecosistemele cele mai productive din punct de vedere biologic, adăpostind o faună variată si furniz�nd resurse importante �n domeniul pescuitului, recreerii si cercetării stiintifice.�

Pentru protectia fonică a zonelor umede este necesar să se dezvolte politici nationale si legislatii, să se creeze rezervatii naturale si să se dezvolte planuri pentru managementul naturii. Pentru a face toate acestea �n mod corect este necesar� o abordare pluridirectional�: nu sunt suficiente numai informatiile despre problemele ecologice, ci sunt necesare si informatii despre valoarea economic�, utlizarea antropic�, apele de ad�ncime, apele de suprafat�, diferitele straturi de sol, salinitate, etc.

Referitor la conferinta de la Rio din 1992, conservarea zonelor umede este un exemplu de �G�ndire global�, actiune local�. Guvernele locale si ONG-urile trebuie s� actioneze la o scal� local�, s� stimuleze opinia public�, s� dezvolte planuri integrate de management al naturii si de actiuni privind zonele umede. Totusi, aceste actiuni locale trebuie privite �ntr-o perspectiv� national� si international�. Aceasta este relevant� �n mod particular pentru conservarea zonelor umede de-a lungul r�urilor transfrontaliere si conservarea speciilor migratoare, pentru care se impune cooperarea international�.

Activit�tile coordonate pentru cele 17 t�ri din bazinul M�rii Negre, pot, �n primul r�nd, s� duc� la reducerea polu�rii. Aceast� idee este un punct de plecare �n formarea unei schite a conceptului de Proiect al Bazinului M�rii Negre. Acest proiect va permite coordonarea proiectelor ce se derulea� �n prezent �n Programul de mediu al M�rii Negre, Dun�rii si Niprului, dezvoltarea lui si includerea Nistrului, Bugului, Donului si a r�urilor din Kuban, precum si a r�urilor din Caucaz, Anatolia si Balcani. Eforturile conjugate ale statelor si organizatiilor internationale cum ar fi Global Environment Facility, vor permite obtinerea unui efect� sinergic. �n prezent este �nteleas� necesitatea continu�rii unor asemenea proiecte de c�tre guvernele statelor riverane si UNDP, care a initiat acest proiect, experti ai Programului de mediu al Bazinului Deltei Dun�rii, UNEP si Banca Mondial�. Abordarea intergatoare propus� are suport politic din partea Cooper��rii Economice a M�rii Negre si suport moral din partea Pan-European Biological and Landscape Diversity Strategy. �n mod cert, implementarea unui proiect regional cu multiple scopuri reprezint� o provocare.

S� sper�m c� aceast� provocare va fi �ncununat� de succes si nu va �nt�rzia!

� Introducerea unui regim al controlului conjugat al pescuitului bazat pe sistemul cotelor de pescuire si al reabilit�rii ecosistemului pentru refacerea puietului

� Dezvoltarea Protocolului protej�rii diversit�tii biologice si de peisaj al M�rii Negre

� Crearea unui pachet cuprinz�tor de investitii �n conservarea ariilor (zone� umede si ecosistem marin)

� Introducerea unei evalu�ri a impactului asupra mediului cu criterii echilibrate

� Dezvoltarea economic� durabilă �n aceste arii a acvaculturii si turismului

Protejarea biodiversitatii

Documente legislative si actiuni� practice

�n prezent t�rile riverane Mării Negre �ncearc� s� elaboreze Planul Strategic de Actiune pentru Protocolul privind Conservarea Biodiversit�tii si a Peisajului, �n sensul implement�rii Protocolului Biodiversit�tii marine.