Eclipsa totala de Soare din 11 august 1999 va fi un eveniment stiintific, educational si cultural major pentru Europa; pregatirea populatiei pentru acest eveniment se afla de pe acum în atentia unor foruri politice, administrative si stiintifice europene sau nationale.
Banda de totalitate a eclipsei va traversa sapte tari europene, maximul eclipsei putând fi observat din România. Iata de ce, acestui eveniment trebuie sa i se acorde la noi o atentie cu totul speciala, mai ales ca urmatoarea eclipsa totala de Soare observabila din România va avea loc abia în anul ... 2081.

Ministerului Educatiei Nationale (MEN) - ca si grupului de reforma a învatamântului (GRI) - îi revine, în mod natural, responsabilitatea pentru o mare parte din actiunile ce urmeaza a fi întreprinse, si anume pentru cele cu caracter educational.
În Franta (de exemplu), Ministerul Educatiei Nationale este initiatorul unei comisii guvernamentale care sa pregateasca populatia în vederea acestui eveniment, comisie în care sunt cuprinse: Ministerul Tineretului si Sportului, al Culturii, al Turismului, al Transporturilor, al Sanatatii, al Industriei si Comertului, al Afacerilor interne, al Apararii nationale).

Pentru a veni în întâmpinarea eforturilor pe care MEN va trebui sa le depuna în acest sens, propunem prezentul program.
Mentionam ca acest program a fost întocmit tinând seama de experienta altor state care au trecut recent prin astfel de situatii, precum si de recomandarile unor organisme internationale cu experienta în acest domeniu.

I SITUATIA ACTUALA

Nivelul de cultura stiintifica - si, în particular, cel de cultura astronomica - al populatiei din România este cu totul nesatisfacator si mult inferior celui din alte tari europene, dintre care amintim doar Bulgaria si Ungaria. Din pacate, sursa acestei situatii se afla, în mare parte, chiar în sistemul nostru educational. O scurta trecere în revista a câtorva indicatori este revelatoare.

Spre deosebire de universitatile din strainatate, nici o universitate din România nu are o catedra destinata numai astronomiei si astrofizicii.

Numarul planetariilor existente în tara este extrem de redus; Bucuresti este practic singura capitala din Europa fara un planetariu public. La observatorul public "Amiral Urseanu" din Bucuresti lucreaza un singur astronom.

În toate tarile civilizate, preocuparea pentru astronomie a tineretului - si a multor vârstnici - a condus la înfiintarea de asociatii si cluburi de astronomi amatori, a caror activitate stiintifica - desfasurata în strânsa legatura cu observatoarele profesionale - este mai mult decât un hobby, aducând reale contributii la dezvoltarea astronomiei.
Fara îndoiala, numarul de asociatii ale astronomilor amatori, de astrocluburi scolare, ca si al revistelor editate de acestea, constituie tot atâtia indicatori ai nivelului de cultura stiintifica a unei natiuni.
Asociatiile si cluburile locale de astronomi amatori sunt extrem de putine în România; ele nu au mijloacele materiale minime necesare unei activitati cu impact public si cuprind foarte putini membri. În consecinta, aceste asociatii nu pot avea - în România - rolul de "interfata" cu publicul, pe care-l au asociatiile similare din strainatate.

Scolile si liceele din România nu au lunete sau telescoape, nu au profesori specializati în astronomie, nu au carti, reviste sau alte surse de informare în acest domeniu. Dupa reintroducerea astronomiei - în anul 1991 - ca obiect de studiu în unele licee, posibilitatile reale de documentare ale elevilor si cadrelor didactice au ramas - în esenta - la fel de precare ca si în perioada anterioara.

În contrast cu situatia din România, astronomia ocupa un loc tot mai împortant în educatie, peste tot în lume; în Europa, functioneaza chiar o asociatie a profesorilor de astronomie (European Association for Astronomy Education - EAAE).
În Franta exista un "Comitet de legatura între educatori si astronomi" (CLEA), care asigura o strânsa colaborare între cele doua categorii profesionale, în scopul mentinerii predarii astronomiei la cele mai înalte standarde stiintifice. CLEA editeaza o revista (Caietele Clairaut), precum si colectii de "fise pedagogice"; în fiecare vacanta scolara, CLEA organizeaza tabere de astronomie pentru profesori, elevi si amatori.
În sfârsit, în cadrul Saptamânii Europene a Culturii Stiintifice si Tehnologice, organizata anual de Comisia Europeana, doua din 16 programe de activitati au fost dedicate astronomiei (unul din ele, ASTRONOMY ON LINE, desfasurat integral prin Internet).

În general, mass-media din România nu reflecta astfel de preocupari, care ar putea contribui substantial la educatia astronomica a publicului.
Datorita lipsei unei strategii culturale nationale, literatura de popularizare a stiintei - a astronomiei, în particular - este practic inexistenta, proliferând în schimb o masa imensa de literatura pseudo si para-stiintifica, promovata de mass-media cu o insistenta demna de o cauza mai buna.

Totusi, trebuie retinut faptul ca exista câteva elemente care pot contribui la o schimbare a acestei situatii, daca autoritatile competente ale statului se vor implica în mod corespunzator. Dintre aceste elemente, mentionam:

- documentatia de care dispun astronomii români, datorita excelentelor legaturi pe care le au cu colegii din strainatate;

- legaturile strânse dintre Institutul Astronomic al Academiei Române (IAAR) si forurile de specialitate din strainatate care se ocupa de învatamântul astronomiei;

- colaborarea tot mai strânsa care s-a dezvoltat între IAAR si unele facultati (Facultatea de Fizica din Bucuresti (FFB), Facultatea de Matematica din Cluj-Napoca (FMC) etc.), în vederea asigurarii unei pregatiri corespunzatoare a studentilor;

- programa de astronomie pentru învatamântul preuniversitar, elaborata - în urma unor îndelungate discutii - de cadrele didactice universitare de la FFB si de cercetatorii de la IAAR, programa propusa spre aprobare Ministerului Învatamântului;

- legatura la Internet de care dispun mai multe licee din tara, care le permite accesul la date si programe internationale educationale de astronomie;

- Societatea Astronomica Româna de Meteori (SARM), cu filiale în câteva orase din tara; SARM a fost creata de tineri astronomi amatori (printre care multi elevi si studenti), prin forte proprii, obtinând o rapida recunoastere internationala meritorie.

II OBIECTIVELE GENERALE ALE PROGRAMULUI

a. crearea unor conditii minimale pentru ca întreaga populatie scolara sa poata urmari în bune conditii eclipsa totala de Soare din 11 august 1999, beneficiind de o asistenta competenta din partea cadrelor didactice;

b. crearea unei infrastructuri functionale de profil pentru sistemul educational, care sa permita, atât în perioada premergatoare eclipsei, cât si dupa acest eveniment, difuzarea informatiilor si materialelor specifice;

c. crearea rapida a unor conditii reale de predare-învatare a astronomiei în unele scoli si facultati care au deja experienta, iar apoi si în altele;

d. crearea unor centre de excelenta pentru elevii, studentii si profesorii doritori sa studieze astronomia, în colaborare cu observatoarele profesioniste, dupa modelul astrocluburilor din alte tari;

e. întrucât cercetarea astronomica impune colaborare internationala, este de dorit ca întreagul program sa se realizeze - de catre cât mai multe grupuri de elevi, studenti si profesori - dupa modelul ASTRONOMY ON LINE sau I*EARN, în colaborare cu grupuri similare din întreaga lume, prin intermediul retelei INTERNET sau prin comunicare clasica;

f. crearea unei emulatii cu caracter cultural în România; scoala poate dovedi, cu acest prilej, ca este si azi un puternic focar de cultura pentru întreaga natiune;

g. antrenarea elevilor si studentilor într-o activitate sistematica, fara precedent, de pregatire a observarii unui fenomen natural extraordinar; aceasta activitate, desfasurata cel putin pe durata unui an scolar, va trebui sa constituie un model de învatare participativa.

III STRATEGIA PROGRAMULUI

Pentru atingerea acestor obiective, este necesar sa se tina seama de situatia actuala prezentata la capitolul I; dintre circumstantele acesteia, trebuie sa retinem un fapt alarmant:

La Observatorul din Bucuresti al IAAR sunt numai 20 de astronomi. Acestia sunt deosebit de preocupati de pregatirea proiectelor de observare stiintifica pentru 11 august 1999. În aceste conditii, ei vor fi tot mai putin disponibili pentru difuzarea si popularizarea informatiilor.

Dat fiind numarul astronomilor profesionisti, raportat la populatia României (un astronom la un milion de locuitori), actiunea de sensibilizare si instruire a publicului scolar pentru observarea eclipsei poate avea sanse de reusita doar prin calificarea unui numar suficient de cadre didactice în acest scop. În aceasta directie, se va lucra în corelatie cu grupul de curriculum si de perfectionare din cadrul GRI.

Astfel, în anul scolar 1997-98, într-un centru national si la câteva centre regionale, trebuie sa fie instruite macar doua serii de formatori.
Astronomii profesionisti si cadrele didactice universitare vor asigura instruirea formatorilor prin cursuri si sedinte de observare.
De asemenea, ei vor elabora documentatia necesara cadrelor didactice care vor lucra efectiv cu populatia scolara. Multiplicarea si difuzarea acestei documentatii se va face prin centrele de instruire, de catre formatorii implicati în program.

În acelasi an scolar 1997-1998, este necesar ca acesti formatori sa instruiasca pe toti profesorii care vor ghida populatia scolara de diferite categorii în pregatirea observarii si în observarea propriu-zisa a eclipsei.

La sfârsitul anului scolar 1997-98, unitatile scolare trebuie sa aiba planuri elaborate în detaliu pentru toate actiunile ce se vor desfasura cu elevii pe parcursul anului scolar 1998-99. Toate institutiile centrale si locale ale statului vor fi solicitate pentru a-si da concursul, înca din aceste faze pregatitoare, esentiale pentru E'99.

Aceste institutii, cât si comunitatile locale, trebuie sa aiba în vedere organizarea (si dotarea!) din timp a centrelor de informare si documentare, precum si pregatirea locurilor de observare a eclipsei.
Dotarea corespunzatoare a acestor centre va asigura - implicit - transformarea lor în centre de excelenta pentru sprijinirea actiunilor ulterioare din domeniul educatiei si culturii stiintifice.

Deoarece banda de totalitate nu acopera întreg teritoriul tarii, vor fi stimulate proiectele comune, legaturile dintre diferite comunitati scolare, excursiile stiintifice etc.; în acest sens, este necesara cunoasterea si corelarea din timp a planurilor de excursii scolare pe perioada eclipsei.

În acelasi timp, comunitatile scolare trebuie sa acorde o atentie corespunzatoare turismului scolar international ocazionat de eclipsa, în România, acest eveniment putând fi o ocazie binevenita de stabilire a unor relatii cu comunitati similare din zone ale Europei (sau mapamondului) unde eclipsa nu este vizibila.

Trebuie accentuat faptul ca, în afara actiunilor directe ale MEN, acesta va trebui sa asigure o mediatizare intensa a programului sau, în primul rând prin cicluri de programe TV.

IV LOGISTICA NECESARA; ORGANIZATII IMPLICATE

Se va crea Centrul National Scolar pentru Eclipsa din 1999 (CNS E'99), care poate fi organizat - în conditii optime - în Bucuresti, la Palatul National al Copiilor; aceasta unitate a MEN este înzestrata cu un Observator Astronomic bine dotat, în care se pot desfasura activitati practice, cu grupe de 20 de cursanti. Palatul dispune, de asemenea, de doua sali (de 200, respectiv 800 de locuri) în care se pot tine prelegeri; aceste conditii vor permite buna desfasurare a cursurilor de instruire de formatori si de catre formatori.
Palatul National al Copiilor este legat la INTERNET, deci CNS E'99 va putea dispune de câteva terminale prin care sa se poata asigura accesul la bazele mondiale de date astronomice si sa se poata realiza relatii cu grupuri similare din tara si din strainatate.

În mod similar, trebuie sa se organizeze mai multe Centre Regionale Scolare pentru Eclipsa din 1999 (CRS E'99); astfel de centre ar trebui sa fie organizate macar la Timisoara, Târgu-Jiu, Pitesti, Bucuresti, Calarasi (sau Oltenita) si Eforie-Sud.
CRS E'99 Bucuresti ar urma sa-si desfasoare activitatea în localul CNS E'99.
Pentru regiunea litoralului propunem amplasarea CRS E'99 la Grupul scolar Eforie-Sud deoarece Constanta nu se afla în banda de totalitate, iar Grupul scolar Eforie-Sud a organizat multe activitati similare.

De asemenea, credem ca este necesata crearea unui Centru Universitar pentru Eclipsa din '99 (CU E'99) la FFB, aflata pe banda de totalitate.

Centrele regionale trebuie sa acopere, în primul rând, necesitatile judetelor care se vor afla - total sau partial - în banda de totalitate a eclipsei; judetele respective (19 la numar) sunt: Arad, Timisoara, Caras-Severin, Hunedoara, Gorj, Mehedinti, Alba, Sibiu, Vâlcea, Olt, Arges, Dâmbovita, Prahova, Teleorman, Giurgiu, Bucuresti, Calarasi, Ialomita, Constanta.
Nu trebuie neglijate, totusi, nici celelalte judete, în care eclipsa va fi doar partiala; gradul maxim de acoperire a Soarelui va atinge, în toata tara, peste 90%.

Fiecare CRS E'99 trebuie sa fie dotat cu un instrument astronomic din categoria celor mai accesibile amatorilor din întreaga lume: o luneta cu diametrul de 8 - 10 cm si distanta focala de 1 - 1,5 m, sau un telescop cu diametrul de 8 - 10 inci (20 - 25 cm) si distanta focala de 2 - 2,5 m; aceste instrumente se livreaza cu monturi ecuatoriale care, alimentate de la reteaua electrica normala, permit urmarirea automata a astrilor observati, pe toata durata observatiei.
Aceste instrumente (cel putin unul în fiecare judet) trebuie sa fie achizitionate din timp (în anul scolar 1997-98) de catre MEN, pentru a asigura - urgent - functionalitatea tuturor CRS E'99.

De asemenea, fiecare CRS E'99 trebuie sa fie dotat cu un calculator PC, legat la reteaua Internet, precum si cu un copiator, pentru a putea multiplica materialele privitoare la eclipsa, care vor fi puse în circulatie de CNS E'99.

În cadrul fiecarui CRS E'99 se vor confectiona instrumente simple, dar deosebit de utile pentru observarea Soarelui si, în particular, a eclipsei. Aceste instrumente vor fi confectionate, sub îndrumarea formatorilor, de catre cadrele didactice care vor urma cursurile organizate la CRS E'99; ele urmeaza sa fie construite apoi în fiecare unitate scolara, de catre elevi, sub îndrumarea cadrelor didactice.

Organizarea din timp a tuturor CRS E'99, desfasurarea cursurilor pentru profesori si vizitarea acestor centre de catre grupurile de elevi, profesori si parinti din teritoriul arondat, vor constitui stimulente puternice pentru ca unitatile scolare sa se doteze, la rândul lor, cu instrumente similare celor din CRS E'99.
Achizitionarea acestor instrumente se poate face si din fonduri proprii sau prin sponsorizarile atrase de comunitatile scolare; sa nu uitam ca, în acest sens, exista precedentul dotarii prin eforturi proprii a multor scoli cu calculatoare destinate activitatilor de cerc din unitatile respective. Or, costul unui instrument astronomic - de tipul celor mentionate - este de acelasi ordin de marime ca si costul unui calculator PC.
Nu trebuie pierduta din vedere posibilitatea obtinerii de instrumente astronomice - direct de catre comunitatile scolare - prin cereri de donatii din partea unor organizatii din tara (ex.: fundatia Soros) sau din strainatate.

Actiunea de auto-dotare a scolilor cu instrumente astronomice poate fi stimulata de MEN - în colaborare cu Institutul Astronomic - prin organizarea unor concursuri cu premii.
De asemenea, s-ar putea organiza, din timp, concursuri pentru creatorii de materiale didactice si instrumente de observare astronomica, sau pentru literatura de profil.

MEN ar putea sprijini un proiect de importanta nationala: construirea planetariului public din Bucuresti; Institutul Astronomic a facut deja demersurile necesare pentru obtinerea aparaturii prin intermediul unui grant cultural acordat de guvernul japonez; realizarea acestui proiect va constitui, evident, un puternic sprijin logistic pentru România. În acelasi sens, MEN ar putea sprijini Grupul de initiativa pentru crearea unui Parc al Stiintei si Tehnologiei, echivalent celor care exista în alte tari (Franta, Germania, Anglia, SUA, Canada,...).

V DESFASURAREA PROGRAMULUI

1 Adoptarea prezentului program de catre MEN.
termen: 5 septembrie 1997; responsabil: MEN
…………………………………………………………………………………
23 Elaborarea planurilor de activitate pentru anul scolar 1998-1999, precum si pentru perioada eclipsei totale de Soare din 11 august 1999. Se va tine seama de faptul ca în anul scolar respectiv astronomii profesionisti nu vor mai fi disponibili pentru activitatile de acest gen, ele urmând sa se efectueze sub îndrumarea integrala a cadrelor didactice instruite în anul scolar precedent.
termen: 1 octombrie 1998 responsabil: …………………….

Facultatea de Fizica a Universitatii Bucuresti Institutul Astronomic al Academiei Române
D E C A N, D I R E C T O R,
Prof.univ.dr. Voicu Grecu Dr. Magdalena Stavinschi