|
Din pacate, "socoteala de acasa" nu s-a potrivit cu cea din
"târg", în sensul ca niste misterioase complicatii
birocratice au întârziat cu aproximativ sase luni sosirea
primei serii de instrumente comandate. Astfel ca acestea, în loc
sa soseasca în cursul verii, cum prevedea agenda programului, au
sosit în toiul iernii, în luna decembrie 1998!
Totusi, programul nu a batut pasul pe loc si, desi nu s-a putut face astronomie
"efectiva", în centrele AHR s-au desfasurat numeroase
activitati menite sa raspunda celui mai "urgent" obiectiv al
programului, informarea si pregatirea populatiei scolare cu privire la
Eclipsa. Relatari despre toate acestea pot fi gasite în partea a
II-a a prezentului volum.
Sosirea, chiar atât de întârziata, a intrumentelor,
a produs o adevarata efervescenta în rândul participantilor
la program, dar si în rândul celor care, fara a fi participanti
"directi", erau legati de obiectivele acestuia; ne referim,
în special, la numerosii astronomi amatori care, cu aceasta ocazie,
au stabilit relatii efective de colaborare cu programul AHR. Putem numi,
în acest sens, Astroclubul din Bucuresti, Societatea Astronomica
Româna de Meteori si Asociatia URANIA.
Sosirea la o data neasteptata si "nepotrivita" cu structura
anului scolar au facut imposibila organizarea unei "actiuni"
de prezentare si distribuire organizata a instrumentelor, putem spune
ca în acele zile, la Observatorul Copiilor din Bucuresti s-a lucrat
intens si eficient, reusindu-se atât o prima cunoastere a instrumentelor
- noi, pentru absolut toti - cât si stabilirea componentei seriei
urmatoare ce urma sa fie comandata.
Acest lucru a fost posibil datorita colaborarii fericite dintre reprezentantii
centrelor AHR, astronomii amatori si cei profesionisti care s-au întrunit
de câteva ori la Palatul National al Copiilor. În final, fiecare
centru si-a preluat telescopul MEADE de 25 cm diametru, telescopul Newton
de 20 cm, cu montura Dobson si luneta de 9 cm diametru si un metru distanta
focala.
Eforie, mai 1999
În lunile care au urmat, fiecare centru a fost preocupat de punerea
în functiune si de "exploatarea" instrumentelor astronomice;
din pacate, din lipsa acuta de resurse umane, nu li s-a putut acorda o
asistenta de specialitate corespunzatoare. Numai câteva vizite sporadice
ale celor cu mai multa experienta au putut fi efectuate în centre
(M.Tulbure si Gh.Vass au fost la Arad si Hunedoara, iar Gh.Vass a fost
la Târgoviste; mult mai târziu, abia dupa WorkShop-ul din
mai, de la Eforie, Fl.Serbu a fost la centrul din Calarasi).
Trebuie spus ca, în general, echipele de formatori din centre s-au
descurcat în domeniul practicii "neasistate" mult mai
bine decât era de asteptat; cei care au avut o colaborare salutara
cu astronomii amatori s-au descurcat, evident, si mai bine (mentionam,
în acest sens, colaborarea excelenta a centrului AHR din Hunedoara
cu Dl. Vasile Micu, unul din cei mai cunoscuti si activi astronomi amatori).
Totusi, o întâlnire orientata catre practica astronomica era
absolut necesara, mai ales ca timpul trecea si începea sa se apropie
eclipsa; astfel ca prima "instruire practica" efectiva din cadrul
Orei Astrale a României s-a desfasurat la Eforie Sud, între
28 si 30 mai 1999.
Liceul Carmen Sylva a oferit, cu acest prilej, un model original de instalare
a celui mai mare telescop (cel de 25 cm diametru, cel mai dificil de instalat).
Cu toate instrumentele aduse pe terasa liceului, cu un timp favorabil,
cu câtiva "profesori de practica astronomica" (amatori
sau profesionisti), WorkShop-ul de la Eforie Sud a fost, de fapt, prima
întâlnire de "meseriasi" ai astronomiei, din cadrul
AHR.
Dintre astronomii "de noapte" de la Institutul Astronomic au
fost prezenti la Eforie Alexandru Dumitrescu si Gheorghe Vass, iar din
cei "de zi", adica "solaristi", Georgeta Maris. De
asemenea, au participat numerosi astronomi amatori, de la diferite organizatii
de profil.
Piesa de rezistenta a acestei întâlniri au constituit-o, fara
îndoiala, lectiile teoretice si practice de fotografie astronomica
ale lui Zoltan Deak, de la Astroclubul din Bucuresti, unul din cei mai
cunoscuti astronomi-fotografi din România. Ele au ocupat, de altfel,
cea mai mare parte din timpul participantilor, data fiind apropierea inexorabila
a eclipsei care, mai ales, trebuia fotografiata!
La aceasta întâlnire a fost lansata cartea despre eclipse
scrisa de Emilia Tifrea si Georgeta Maris, fiind prezentate si alte lucrari
aparute de curând, cu acelasi subiect; fiecare centru AHR a primit
în dotare toate aceste lucrari, ca si alte materiale elaborate sau
achizitionate de CREA.
|
|