- Descriere
- Sistemul de coordonate orizontale in astroniomie
- Alinierea cautatorului
- Grosismentul telescopului
- Conditii si reguli de observare
- Telescoape in tara si in lume
- Accesorii care pot fi utilizate
- Exercitii de utilizare a dobsonianului
1. Descriere
|
Este un telescop (sau reflector, utilizeaza o oglinda ca element
principal) de tip Newton cu o montura speciala care poarta numele
de montura Dobson, de unde si numele de telescop dobsonian. Avantaje: cost redus la o dimensiune a oglinzii principale considerabil
de mare |
 |
2. Sistemul de coordonate orizontale in astronomie
Organizarea sferei ceresti. Elementele locului de observare
| Sfera cereasca - sfera cu centrul in locul de
observatie si pe care observatorul proiecteaza toate obiectele din
Univers. Verticala locului - directia firului cu plumb (trece prin centrul Pamantului) Planul orizontal al locului - plan perpendicular pe verticala locului Planul meridian al unui punct - planul care trece prin axa de rotatie a Pamantului si prin punctul respectiv. Planul meridian, include verticala locului) Meridianul geografic al locului -Intersectia planului meridian cu suprafata Pamintului Axa lumii - dreapta paralela cu axa de rotatie a Pamantului, dusa din locul de observatie Polii ceresti - Intersectia axei lumii cu sfera cereasca. Polul ceresc, aflat in aceiasi directie cu polul Nord geografic se numeste Polul Nord ceresc (Se gaseste in apropierea stelei a Umi Polaris) Zenitul si Nadirul -Intersectia verticalei locului cu sfera cereasca in doua puncte diametral opuse. Zenitul (Z) si Nadirul (Z') Orizontul locului - intersectia dintre planul orizontal al locului si sfera cereasca. Este un cerc mare pe sfera. Meridiana locului intersecteaza sfera cereasca in doua puncte diametral opuse Nord (N) si Sud (S) Perpendiculara pe meridiana locului in punctulde observare determina directia Est (E) Vest (V) Cercul vertical sau Verticalul unui astru - Cerc mare al sferei, determinat de Zenit (Z) si de astru Inaltimea unui astru (h)- unghiul format de directia observator - astru, cu planul orizontal. |
Longitudine geografica (l) - unghiul format de palnul meridian
al locului cu planul meridian al localitatii Greenwich |
3. Alinierea cautatorului
Cautatorul este o luneta 6x30mm sau 8x50mm. Prima cifra indica marirea
cautatoruluiiar cea de a doua diametrul obiectivului cautatorului (lentila
principala). In interiorul cautatorului se gaseste reticolul incrucisat
care permite fizarea telescopului pe pozitie. Rolul cautatoruluieste sa
permita o cautare a rapida a obiectelor astronomice. Cautatorul este amplasat
pe tubul principal al telescopului, paralel cu telescopul. Unghiul de
camp al cautatoruluieste mare (??) si permite fixarea rapida a telescopului
pe obiectul dorit.
Pentru a putea utiliza cautatorul acesta trebuie sa fie corect aliniat
cu telescopul principal, astfel incit cele doua sa fie fixate pe acelasi
punct (Obiectul care se gaseste la incrucisarea firelor cautatorului sa
fie in centrul campului vizual al ocularului telescopului).
Nota: verificati inainte de a trce la observatii, daca cautatorul este
aliniat corect. In caz contrar cereti sprijinul laborantului pentru aliniere.
Nu aliniati singuri cautatorul.
4. Grosismentul telescopului
Grosismentul de fapt??. Puterea optica a telescopului este functie de
doua caracteristici optice: distanta focala a oglinzii principale (F)
si distanta focala a ocularului (f). Cum se pot utiliza oculare diferite
la acelasi instrument si puterea ptica a instrumentului poate fi diferita:
P=F/f adica:
Puterea optica =Distanta focala Obiectiv/Distanta focala ocular
Exemplu: pentru un telescop de 8" avand focala de 1219mm si ocular
de 25 mm, P=1219/25=49
Tipul ocularului (acromatic, Plossl, Huygens) nu modifica marirea telescopului
dar poate modifica, unghiul de camp, definitia obiectelor, corectia de
culoare.
Maximum de marire teoretica este de 50/inch de diametru obiectiv dar rareori
aceata merire poate fi atinsa datorita conditiilor atmosferice de observatie.
Cand se incepe observatia trebuie sa porniti de la puteri mai mici (deci
sa utilizati oculare mai mari, 40mm, 25mm) si treptat sa cresteti marirea
pina la limita la care puteti face observatii. Daca imaginea devine neclara,
treceti inapoi la mariri mai mici.
Nu uitati: o imagine stralucitoare, clara dar mai mica, va ofera mai multe
detalii decit una mai mare dar, neclara si putin luminoasa.
Datorita caracteristicilor ochiului uman (diametrul pupilei) si datorita
designului telescopului, exista si o marire minima a telescopului care
este de 4/inch de diametru obiectiv.
5. Conditii si reguli de observare
Chiar in conditii de oras, cu aer poluat si lumina parazita, exista numeroase
obiecte astronomice care pot fi observate. Dar este cert ca cele mai bune
conditii de observatie inseamna cer curat, negru, fara lumini parazite,
si ca aceste conditii pot fi gasite departe de asezarile urbane. Obiectele
care pot fi vazute in conditii de oras devin mult mai clare si prezinta
mai multe detalii observate in conditii ideale.
Pentru a realiza observatii astronomice de calitate trebuie indeplinite
doua conditii:
a) atmosfera sa fie clara, transparenta
b) turbulenta atmosferica sa fie scazuta (steadiness of the air). Aceasta
caracteristica se refera la modul in care palpie stelele. Palpiirea rapida
a stelelor implica miscari ale aerului in atmosfera care vor face ca de
exemplu detaliile de pe Jupiter sa fie mai putin observabile. Cand aerul
este stabil (turbulenta este scazuta), stelele vazute cu ochiul liber
nu mai pilpiie si telescopul poate fi folosit la maximul puterii sale.
Reguli de observare:
1. Nu atingeti ocularul in timpul observatiilor. Orice vibratie va deplasa
imaginea din cimpul vizual.
2. Permiteti ochilor sa se adapteze cu intunericul. Orice observatie seriaoasa
necesita o buna adaptare cu intunericul. Ochii se adapteaza in 10-15 minute
cu intunericul.
3. Lasati telescopul sa se raceasca (sa ia temperatura mediului exterior),
inainte de a face observatii. Uneori pot fi necesare 30 minute de racire.
In aceasta perioada nu utilizati de loc telescopul.
4. Daca utilizati ochelari si nu suferiti de astigmatism, nu utilizati
ochelarii in timpul observatiilor. Puteti sa faceti punerea la punct astfel
incit sa puteti observa clar imaginile.
5. Evitati sa montati telescopul intr-o camera si sa observati printr-o
fereastra deschisa sau si mai rau prin una inchisa. Datorita curentilor
de aer calitatea observatiilor va fi foarte proasta.
6. Evitati sa utilizati grosismente foarte mari. Marirea maxima a telescopului
depinde de conditiile de observatie (in special de turbulenta atmosferei)
Observarea printr-un telescop de mare diametru este o deprindere care
se castiga. Pe masura ce veti persevera veti reusi sa detectati nuante
tot mai subtile.
Alte reguli:
1. Transportati cu grija telescopul (separat corpul telescopului si montura)
la locul de amplasare.
2. Amplasati suportul Dobsonianulu pe o suprafata perfect orizontala.
Toate cele trei picioare trebuie sa fie in contact perfect cu solul.
3. Fixati obiectul in reticulul cautatorului si apoi faceti observatii
cu instrumentul principal.
4. Faceti punerea la punct (focusarea) regland pozitia ocularului in tubul
portocular.
5. In timpul cautarii obiectelor, miscati usor tubul telescopului: in
sus si in jos pentru a modifica altitudinea; sau rotiti baza pentru a
modifica azimutul.
6. Veti observa ca datorita miscarii Pamintului, obiectele astronomice
dispar din campul telescopului destul de rapid. Pentru a pastra obiectele
in camp miscati usor telescopul.
7. Nu atingeti cu mina sistemele optice. Daca constatati ca ocularele
prezinta pete de grasime sau alte impuritati anuntati laborantul.
6. Telescoape in tara si in lume
Observatorul din Cluj - telescop Newton D=50cm
Observatorul din Bucuresti -
USA, Mount Wilson - 1908 - D=2.5m
USA, Mount Palomar, California - 1949 - Telesopul Hale D=5.08m (130 tone,
14m lungime, montura de 150 tone, cupola de 45m diametru si 1000 tone)
Rusia, Zelenciukskaia, Caucaz - 1975, D=6m
USA, Kitt Pick, Arizona - D=4m
Telesoape cu oglinzi mozaic:
USA, Kitt Pick, Arizona - 8 oglinzi de 5m diametru fiecare echivalent
cu o oglinda de 14m diametru
Eso (European Space Observatory) , Chile - mozaic de 18 oglinzi, echivalent
cu D=16.4m
7. Accesorii care pot fi utilizate
Oculare. Poate fi utilizata toata gama de oculare din seria Plossl 3000
sau alte oculare de 1.25" diametru
Amplificatoare telenegative (Barlow lens). Poate fi utilizat pentru a
creste marirea aparatului. De obicei maresc de 2 sau de 3 ori 2x sau 2-3x
Filtre Filtrele se pot folosi pentru a imbunatati contrastul si rezolutia
Lunii sau a planetelor. De exemplu filtrul #80A (blue) pune in evidenta
mai bine pata rosie de pe Jupiter. De asemenea filtrele din seria 4000
nebulare maresc contrastul nebuloaselor contracarind efectele poluarii.
8. Exercitii de utilizare a Dobsonianului
Pe timp de zi
1. Calculati puterea optica a dobsonianului, cu oculare de 40,
25, 16, 9.5, 5mm. Comletati tabelul de mai jos si comentati rezultatele.
|
Focala obiectiv
|
Focala ocular
|
Grosisment
|
|
1219 mm
|
40 mm
|
|
|
1219 mm
|
25 mm
|
|
|
1219 mm
|
0.016 m
|
|
|
1219 mm
|
9.5 mm
|
|
|
1219 mm
|
0.5 cm
|
2. Faceti observatii pe timp de zi la un obiect terestru cu diferite
tipuri de oculare si descrieti in scris ce ati observat la schimbarea
ocularelor. Incercati sa notati si sa desenati care sunt limitele extreme
de observatie cu fiecare tip de ocular. Ce puteti spune despre aceste
limite? Ce puteti spune despre unghiul de camp al instrumentului in functie
de tipul de ocular?
3. Observati un obiect terestru utilizand teleamplificare (Lentile
Barlow). Ce puteti spune despre dimensiunea obiectului observat si despre
unghiul de cimp al instrumentului cu si fara lentilele Barlow.
4. Numai in prezenta profesorului. Determinati utilizand un raportor
si telescopul Dobson inaltimea aproximativa a Soarelui pentru diferite
ore din zi. Fixati telescopul astfel incit prin cautator sa se formeze
imaginea Soarelui. Determnati unghiul facut de tubul telescopului cu orizontala.
Nu priviti spre Soare prin instrumet sau prin cautator. Chiar o secunda
de observare a Soarelui prin instrumend poate duce la orbire.
5. Determinati inaltimea turnului de apa, cunoscind distanta pina
la turn ??
6. Numai in prezenta profesorului. Observati Soarele prin proiectie.
Nu priviti spre Soare prin instrumet sau prin cautator. Chiar o secunda
de observare a Soarelui prin instrumend poate duce la orbire.
Pentru observarea prin proiectie a Soarelui utilizati ecranul de proiectie
care se va aseza la circa ?? de ocular. Asezati telescopul astfel incat
sa puteti obtine o imagine a Soarelui prin cautator. Daca cautatorul a
fost aliniat corect pe ecranul asezat in fata ocularului la circa?? Cm
va apare imaginea Soarelui. La observatie trebuie sa participe o echipa
de 3 elevi. Unul pastreaza Soarele pe ecran deplasand usor telescopul,
altul tine ecranul in pozitie fixa iar cel de-al treilea deseneaza pe
caiet imaginea Soarelui, in special petele solare si daca este posibil
faculele si filamentele.
Pe timp de noapte
1. Observati detaliile suprafetei lunare cu diferite tipuri de
oculare
2. Identificati pe Luna craterele:
3. Identificati pe Luna marile:
4. Observati planeta Jupiter cu diferite tipuri de oculare
5. Desenati detaliile observate pe suprafata planetei Jupiter
6. Observati satelitii planetei Jupiter
7. Desenati planeta Jupiter si pozitia satelitilor planetei
8. Observati planeta Saturn cu diferite tipuri de oculare
9. Desenati detaliile observate pe planeta Saturn