| |
Privitor la indicatorii nivelului de cultura stiintifica al României,
vom adauga aici o informatie obtinuta ulterior redactarii proiectului,
de la Jean Dragesco, renumitul astronom amator francez de origina româna:
daca în România existau (în 1997) doar 5 instrumente
ecuatoriale neprofesioniste, la astronomii amatori din Franta existau
15 000 de asemenea instrumente!
Revenind la textul proiectului, unul din motivele pentru care am redat
aici doar primul si ultimul punct din agenda proiectului este acela de
a arata ca ea era destul de bogata (26 de obiective cu termene si responsabilitati
nominalizate), desi fusese detaliata doar pentru primul an (scolar) de
activitate.
Dar motivul principal pentru care am efectuat eliminarea din textul agendei
este acela ca efectul produs de proiectul de mai sus asupra destinatarului
sau (M.E.N.) a fost practic nul, reactia M.E.N. la aceasta punere în
tema fiind insignifianta. Prin urmare, evident, redarea integrala a agendei
sale nu mai prezinta nici un interes.
Din fericire, în paralel cu demersurile de la minister, astronomii
care au legaturi cu lumea scolara au prezentat ocazional ideile cuprinse
în proiectul amintit, unor cadre didactice din învatamântul
preuniversitar. Spre placuta lor surpriza, reactia acestora a fost de
cu totul alta natura.
Primii care au reactionat au fost elevii si profesorii din Eforie Sud
care - dupa cum am mentionat deja, au aflat - în "avanpremiera",
din sursa sigura si cu "lux" de amanunte - cu doi ani înainte
de eveniment, despre apropierea eclipsei totale de Soare din 11 august
1999, despre importanta acesteia si despre actiunile de sensibilizare
a opiniei publice, pe care astronomii români începusera sa
le desfasoare.
Prima actiune a liceului Carmen Sylva (prin directorul sau, prof. Florin
Serbu) a fost aceea de a cere ajutorul astronomilor de la Institutul Astronomic
- prin intermediul celui cu care aveau de mai multa vreme relatii de colaborare
(dr. Gheorghe Vass); acest ajutor era absolut necesar, data fiind lipsa,
practic totala, a documentatiei de specialitate.
Odata acest ajutor asigurat, Carmen Sylva a initiat doua proiecte educationale
legate de eclipsa; evident, cele doua proiecte se completau, urmând
sa se desfasoare, în mare parte, în paralel.
Primul dintre cele doua proiecte s-a numit, simplu, E'99, si a fost conceput
ca un proiect de educatie la distanta, prin Internet, care sa se desfasoare
în sistemul I*EARN, în care liceul Carmen Sylva avea o experienta
remarcabila (v. prezentarea din partea a II-a). E'99 a beneficiat din
plin de ajutorul astronomilor profesionisti, realizându-se un dialog
între acestia si elevii participanti la program.
Desi E'99 poate fi considerat ca un moment de referinta în istoria
educatiei la distanta din tara noastra, atât prin realizarile cât
si prin nerealizarile sale, nu vom aborda aici multele si interesantele
sale probleme, preferând sa-l consideram (aici!) doar ca pe un preambul
al celui de al doilea proiect initiat - în paralel - de acelasi
liceu, Carmen Sylva.
Al doilea proiect a fost intitulat "Ora Astrala a României"
si a adoptat toate ideile formulate în proiectul redactat de astronomi,
bineînteles, în ceea ce privea învatamântul preuniversitar.
Incluzând în proiectul astfel adaptat si garantia colaborarii
cu specialistii din domeniu, pe tot parcursul derularii programului, liceul
Carmen Sylva a obtinut, din partea Fundatiei pentru o Societate Deschisa
finantarea proiectului, în valoare de peste 100 000 USD; prin aceasta,
se puteau înfiinta în România - pentru prima data în
istoria acesteia - câteva (mai precis, sase) centre de excelenta
pentru astronomie în tot atâtea unitati scolare de nivel liceal.
Probabil ca Spiru Haret, cel mai mare ministru al educatiei pe care l-a
avut România, un mare astronom, a înteles si sustinut, acolo
sus, Ora Astrala a României, mai mult decât ministrii din
zilele noastre, contemporani perdanti ai "orei"!
|
|