De la idei la proiect

 

Sa mentionam acum, pe scurt, câteva din ideile prin care astronomii români - cu doi ani înaintea evenimentului - încercau sa sensibilizeze opinia publica româneasca sau unele segmente particulare ale acesteia; în acest sens, vom face apel doar la doua din documentele pe care le avem înca în "arhive".
Primul este un modest pliant nesemnat, difuzat (printre alte materiale) la toate conferintele de presa sau alte genuri de întâlniri organizate de (sau la) Institutul Astronomic (pliantul a fost redactat de Gh.Vass si aprobat de colegii din institut). Iata, deci, câteva extrase din acesta; mai întâi, "coperta" (alaturi), cu titlul sugerat de cunoscuta carte a lui Stefan Zweig, Orele astrale ale omenirii. Referindu-se la aceste "ore astrale" Zweig scria:
"... întotdeauna trebuie sa se scurga milioane de ore nefolositoare ale timpului lumii, pâna ce se arata o ora cu adevarat istorica, o ora astrala a omenirii. ... daca apare o astfel de ora a lumii, ... asa cum în vârful paratrasnetului se concentreaza electricitatea întregii atmosfere, asa se aduna, în cel mai restrâns interval de timp, o neînchipuita bogatie de întâmplari. ... un singur Da, un singur Nu, un Prea devreme sau un Prea târziu fac ceasul acesta ireversibil pentru o suta de generatii..."
Pliantul oferea informatiile sumare despre evenimentul cosmic, informatii care justificau numele sub care era anuntata eclipsa:

Cu doi ani înaintea evenimentului, NASA a difuzat un volum cu descrierea amanuntita a acestuia; toate informatiile respective se gasesc si în INTERNET. Sunt mentionate împrejurarile care fac din România locul cel mai favorabil pentru observarea eclipsei:

- Maximul eclipsei va fi în România. Aici vor fi:
- acoperirea maxima a Soarelui (103%);
- durata maxima (2 minute 23 secunde);
- altitudinea maxima de la care poate fi observata (peste 2500 m în Parâng si în Retezat);
- un litoral expus Soarelui eclipsat;
- singura capitala din lume situata în banda de totalitate (chiar pe linia centrala a acesteia);
- ora optima a maximului: 11:04 GMT, adica 14:04 ora locala, imediat dupa amiaza.

Totodata, se mentiona situatia culturala dezastruoasa, în profilul specific evenimentului:

Cele câteva mici planetarii existente în tara nu se afla în banda de totalitate; Bucuresti-ul este poate singura capitala din Europa fara un planetariu public. La observatorul public "Amiral Urseanu" din Bucuresti lucreaza un singur astronom.
Asociatiile si cluburile de astronomi amatori sunt extrem de putine în România, spre deosebire de toate celelalte tari europene; ele nu au mijloacele materiale minime necesare unei activitati cu impact public si cuprind foarte putini membri.
Scolile (si liceele) din România nu au lunete sau telescoape, nu au profesori specializati în astronomie, nu au carti, reviste sau alte surse de informare în acest domeniu.

Eclipsa din 11 august 1999 este, la propriu, o ora astrala a României; la acea ora, trei corpuri cosmice se vor afla într-o astfel de configuratie încât o bucata de teritoriu românesc va fi privilegiata în raport cu restul mapamondului.
………….
Evident, pentru români este o ocazie unica de integrare efectiva, umana, în Europa, o ocazie de a stabili punti de legatura cu întreaga lume!

Se arata, totusi, ca solutii existau, daca actiunile necesare s-ar fi demarat din timp:

Actiunea de sensibilizare si instruire a publicului român pentru observarea eclipsei nu se poate desfasura decât în valuri concentrice, puse în miscare din timp. În anul scolar 1997-98, la câteva centre regionale, trebuie sa fie instruite macar doua valuri de formatori; în anul scolar 1998-99, trebuie ca acesti formatori sa instruiasca voluntarii care vor ghida publicul de diferite categorii în pregatirea observarii si în observarea propriu-zisa a eclipsei.

Concluzia pliantului era simpla si clara, aratând ca, de fapt, evenimentul anuntat cu atâta timp înainte nu va fi decât (înca) o oglinda a starii culturale a natiunii noastre:

Depinde de noi daca eclipsa va fi o ora astrala si pentru civilizatia româneasca; putem lasa ora sa treaca printre milioane altele, anonime, sau putem sa o transformam într-un moment de referinta pentru aspiratia noastra spre întelegerea lumii, spre armonia cu aceasta, spre cultura.

Dupa cum s-a vazut, desi era destinat unei largi difuzari, pliantul continea si câteva idei utile din punct de vedere specific educational dar, evident, el nu putea îndeplini rolul unui program de aceasta natura. Un astfel de program a facut obiectul unei preocupari speciale din partea specialistilor de la Institutul Astronomic.

Proiectul unui vast program educational este celalalt document la care ne-am referit în deschiderea acestui capitol; el a fost înaintat (din timp, în august 1997) Ministerului Educatiei Nationale. Sarcina redactarii acestui proiect a revenit, în mod natural, cercetatorului stiintific principal Dr. Gheorghe Vass, membru al Uniunii Astronomice Internationale (U.A.I.) si reprezentant national la Comisia 46 - Teaching Astronomy din cadrul U.A.I.; dar proiectul a fost apoi discutat si definitivat împreuna cu conducerea Facultatii de Fizica a Universitatii Bucuresti (Decan Prof.Dr. Voicu Grecu) si cu cea a Institutului Astronomic (Director Dr. Magdalena Stavinschi). În forma astfel finalizata, proiectul a fost predat M.E.N. din partea celor doua institutii amintite. Data fiind importanta sa, cel putin din punctul de vedere al initiatorilor, vom reda în continuare textul aproape integral al proiectului educational.

11 August 1999, 11:03:04 GMT

ORA ASTRALA A ROMÂNIEI

În-Stiintare

La 11 august 1999 se va produce
o eclipsa totala de Soare.

Cel putin pentru europeni, aceasta este "eclipsa secolului", deoarece:

-Ea are loc în pragul mileniului trei si este bine vizibila din sleaganul civilizatiei actuale, Europa;

- Traversând Europa dinspre NV spre SE, pe o banda lata de 112 km, eclipsa va trece prin sapte tari europene dens populate, din Anglia pâna în Turcia;

- Urmatoarea eclipsa totala de Soare vizibila din Europa va avea loc peste aproape 30 de ani.

Maximul eclipsei din 11 august 1999 se va produce pe teritoriul României.

O eclipsa totala de Soare poate fi observata foarte rar dintr-un anumit loc de pe Pamânt; uneori aceasta se întâmpla la interval de patru secole. Sansa de a avea MAXIMUL într-un anumit loc este, practic, UNICA pentru acel loc.

Urmatoarea eclipsa totala de Soare vizibila din România va avea loc în anul 2236

 


| Carmen Sylva | Home | Observatorul | Curriculum | Proiecte | Resurse electronice | Albume foto | Stiri |
Opinii si sugestii legate de web la [email protected]

Acesta pagina a fost ultima oara modificata pe 29-Apr-2001 15:34