Hagi -Tudose
De mic copil Hagiul fusese copil cuminte si asezat. Nu i se auzea gurita, nici pasii. Nu rupea
pantalonii.
Ajuns calfa la gaitanarie, el vorbea frumos cu tovarasii lui si de cand era de-o schioapa
pricepuse lumea. Inca de atunci cand primea un ban ca sa-si cumpere covrig; el punea banul
bine, pentru ca ban peste ban fac mai multi, iar el simtea o mare bucurie numai cand ii
privea.
Cu timpul muncind si economisind banii, el a ramas singur stapan in pravalie. Hagiul nu
mai putea de bucurie, era fericit pentru ca i se implinise visul. Uneori visa cum sta in picioare
si banii cresc ca o revarsare de apa de la talpi pana peste crestetul capului. Daca moartea ar
avea o coasa de aur el si-ar infinge amandoua mainile in taisul ei si ar muri fericit. Hagiul
traia cu teama sa nu fie jefuit si numai la acest gand si-aducea aminte de Dumnezeu. Asa
petrecu Hagiul pana la batranete un sir necurmat de chinuri fericite, nebagand nimic in el,
nepunand nimic pe el, fara foc, fara mancare, neiubind pe nimeni, tresarind de teama sa nu
fie jefuit, inchizandu-se ziua cu zavorul in casa.
La 60 de ani era un batran fericit dar necredincios incat nu da un ban la cutia bisericii, desi
acasa avea "namol de galbeni batuti si ferecati".
Din cauza zgarceniei nu o marita pe nepoata care se pripasise la casa lui.
Hainele si incaltamintea lui Hagi erau asa de ponosite si peticite inca de cand era flacau si le
peticea singur. Fum pe cosul Hagiului nu s-a pomenit niciodata. De Craciun si Paste, cand
toti oameni se pregateau de sarbatoare, el considera ca e o cheltuiala zadarnica.
Ca sa se puna bine cu Dumnezeu el a facut negot cu lemn sfant si s-a intors mai soios decat
plecase. La 80 de ani era bogat dar mai zgarcit ca-ntotdeauna traia in frig si foame.
De frica risipei nu chema nici doctorul care ar fi cerut bani.
Dupa boala grea ar fi mancat o supa de gaina, dar gaina sa fie cat mai mica si grea, ca sa
coste bani putini. Cand manca simtea ca ciorba miroase a aur si-si risipeste galbenii. In
ultimele zile zgarcenia lui devenise nemasurata incat ar fi taiat si coada pisicii; ca sa nu se
raceasca camera pana intra.